luni, 21 august 2017

Din sesiune (de Viorel Croitoru)



      Imagini pentru hotel postavaru brasov 1980

Obișnuiau să pună muzică ușoară, pentru a crea o ambianță plăcută și de asta se ocupa una din fete. Într-una din zile se oprește muzica și aud după un timp discuții pe ton mai ridicat. Ridic privirea, una din fete era certată de cineva, părea un șef. Arăta spre combina muzicală și-i reproșa pe ton ridicat că o s-o coste pe ea reparația, dar cu cuvinte nu prea frumoase. Am așteptat să plece acel șef și m-am dus să vorbesc cu fata.


Din sesiune





      E vreme urâtă, așa că intru, ca de obicei, în Postăvaru, vizavi de corpul N al universității și mă uit după loc'șorul meu: o masă tocmai în fundul sălii, la geam. Era un colțișor liniștit în timpul săptămânii. Mă duc bucuros, întind cursurile și mă pregătesc de învățat.
      - Bună dimineața, domnul Ionel, ca de obicei?
      - Aș dori, dacă se poate și un zâmbet micuț, acolo - am spus eu privind-o frumos.
      - Cum să nu, e din partea casei, pentru clientul nostru favorit - spuse fata înflorind în obrăjori.
Stăteam acolo și învățam trei, patru ore, apoi mergeam și luam masa la cantina liceului Unirea. Aveam ceva bani pentru că reparam radio, casetofoane, televizoare în timpul anului și puneam deoparte pentru acest mic lux din timpul sesiunii.
      - Ce-ai pățit de ești tristă? Te-a certat șeful?
      Fetei i-au dat lacrimile, s-a întors cu spatele s-a șters discret la ochi și a spus:
      - Da, s-a stricat combina asta prăpădită, a prins banda și cine știe cât mă costă s-o repar, iar nesim..., pardon, șefu'  îmi ia din salariu ca s-o repare! După ce că am un salariu amărât...
      - Uite, eu repar de mult timp aparate din astea, nu mă lași să încerc să te ajut?
      S-a întors cu privirea plină de speranță, dar a lăsat privirea în pământ.
      - Ar fi bine, dar acuma chiar n-am bani, n-am cu ce să vă plătesc! - și iar i-au dat lacrimile și s-a întors cu spatele.
      - Dacă nu-s piese de cumpărat, nu vă cer nimic, doar să-mi oferiți cele mai frumoase zâmbete când vin pe aici!
      Se uita neîncrezătoare, așa, peste umăr. Mi-am adus mini-trusa de scule care nu-mi lipsea din dotare și m-am apucat să văd ce se întâmplase. Fetele mi-au făcut loc, mi-au pus o lumină să văd mai bine și mi-au supravegheat masa cu hârtii, cursuri și ce mai era pe acolo. A trebuit să desfac spatele combinei, să dau înapoi manual motorașul ca să se desfășoare banda și... am reușit să scot banda și caseta din combină. Am încercat restul, funcționa, dar ceva nu era în regulă la mecanismul casetei. Am tot căutat până am găsit că înăuntru mai erau resturi de bandă, de cine știe când, înfășurate pe unde nu trebuie. În mai puțin de o jumătate de oră, problema era rezolvată! Între timp, apăruse și șeful și se uita curios la ce fac. I-am arătat, explicat, a înțeles și mă privea mulțumit!
      - Mulțumim, domnul Ionel, cât ne costă? - întrebă uitându-se amenințător la fata cu pricina. Ea se uita temătoare la mine, cu mâinile împreunate, frecându-le nervos.
      - Păi, pe dumneavoastră v-ar costa mai scump, că ați certat degeaba pe domnișoara, dar v-am ajutat pentru ele, că se poartă mereu frumos.
      - Ei, eram și eu nervos, că mergea rău în ultimul timp combina, acuma am văzut și de ce. Dar nu-i făceam eu nimica Danielei, doar am zis așa... Totuși, pentru că mi-ați rezolvat problema așa frumos și rapid, permiteți-mi să vă ofer din partea casei ce ați consumat azi și mai aveți, pentru când mai veniți la noi, încă două cafele!
      Am mulțumit, am mers la locul meu, muzica a început iar să cânte în surdină, iar eu am mai învățat ceva pentru examene.
      A doua zi, am venit ca de obicei, pe masa mea era ceva pe care scria rezervat, și am vrut să mă așez alături.

Fotografia postată de Festival '39 (Coroana Brasovului D'altadata).

      Daniela a venit fuga și mi-a spus că șefu a rezervat masa pentru mine, pot sta acolo liniștit. Mi-a adus apoi cafeaua, sucul și un pachețel.
      - I-am povestit mamei ce om bun ați fost și ea v-a oferit o mică atenție! Știți, noi suntem oameni mai modești, mama are o infirmitate, ca și dumneavoastră, adică ceva mai rău, că merge în cârje, dar și ea are suflet bun și vă mulțumește! Pentru noi, salariul meu e singurul venit serios, ea are o pensie modestă... De-asta am fost așa îngrozită ieri, când m-a amenințat șeful că-mi taie din salariu! Mi-a spus mama că ea bănuiește că vă cunoaște, ați fost pe vremuri la sanatoriu, la Techirghiol, ea era mare și dumneavoastră mititel și nebunatic. Sunteți cumva din Săcele?
      - Da, sunt din Săcele, dar spune, cum o cheamă, poate și eu o cunosc!
      - Movileanu Ana. O știți?
      - Nu sunt sigur... Era cumva educatoare acolo? Că am avut o educatoare cu cârje, care ne îngrijea așa frumos! Da, cred că ea trebuie să fie. O chema Ana, de restul numelui nu știam noi copii!
      - O s-o întreb, nu știu nici eu - spuse fata plecând, că apăruseră deja clienți.
      În altă zi, am găsit lângă masa ”mea” o doamnă care mă privea insistent, toată numai zâmbete. Plin de emoție, am recunoscut acel zâmbet și acea educatoare care ne mângâiase zilele cât am stat la băi. Doar că apăruseră ceva urme pe obraji și în jurul ochilor. Dar căldura din priviri, acea blândețe pe care puțini oameni știu să o transmită, era inconfundabilă.
      M-am dus, i-am sărutat mâna, ea m-a pupat pe obraji și am depănat amintiri, plini de emoție. Iar fata ei, Daniela, radia de bucurie...
      N-am învățat mult în acea zi, dar am plecat acasă parcă mai bogat în suflet! Nu degeaba se spune: cu cât mai mult dai, cu atât mai mult primești! Doamna Ana ne-a dăruit din suflet, ne-a făcut frumoși pe dinăuntru, a primit înapoi prin mine ce puteam oferi, priceperea mea, iar eu am primit înapoi emoție, bucuria revederii, căldura sufletului ei....

Sistemul solar, mistere imposibil de elucidat

Sistemul solar, mistere imposibil de elucidat



Sistemul Solar, Mistere Imposibil De Elucidat

Cu toate că oamenii de știință studiază Sistemul Solar de sute de ani, multe întrebări sunt fără răspuns.
Planeta Venus se rotește în sens invers acelor de ceasornic.

Este singura planetă din sistemul nostru solar care are o astfel de rotație. Vântul se deplasează de 60 de ori mai rapid decât se rotește planeta în jurul axei sale și misterele nu se opresc aici.

Se spune că Venus este o planetă asemănătoare Pământului, totuși ea este învăluită într-un strat gros de gaze toxice.

Despre planeta noastră Pământ nu știm cum s-a format apa, nici care e structura miezului planetei care transmite undele seismice mai rapid într-o direcție decât în alta.

Acum 500 milioane de ani, planeta Marte era caldă și umedă. Nu se cunosc cauzele care au dus la transformările majore pe care le-a suferit planeta.

Nici problemele legate de modul în care s-au format inelele planetei Saturn nu sunt elucidate. S-au format o dată cu planeta sau ulterior, din resturile unui satelit sau ca urmare a trecerii unei comete?

Planeta Mercur este cea mai dificil de studiat, dat fiind apropierea sa față de Soare. Planeta are un miez gigant, o atmosferă și un câmp magnetic de origini necunoscute. Atmosfera sa se regenerează în mod constant.

Cel mai mare mister este dat de orbita sa ovală și de faptul că planeta se alungește iar într-o zi, se poate prăbuși pe Soare sau pe Venus.



Cu toate că planeta Venus este cea mai apropiată planetă de Pământ, specialiştii exclud posibilitatea existenței formelor de viață pentru că este prea apropiată de Soare. Planeta orbitează în jurul Soarelui în 224,7 zile. Nikola Tesla a contrazis ideea că nu ar exista viață pe Venus, susținând că a captat semnale de pe Venus în care i s-a transmis să nu se implice în proiectul Philadelphia pentru că va fi un dezastru.

După ce a făcut această declarație Nikola Tesla s-a retras din proiectul Philadelphia.

Phil Schneider, cercetător în cadrul proiectelor guvernamentale a susținut că a intrat în contact cu un venusian care a lucrat până la sfârșitul anilor 50 pentru guvernul american.

După ce și-a terminat misiunea, venusianul s-ar fi retras pe planeta Venus cu ajutorul unei nave spațiale. Venusianul Thor a mai declarat că rasa lui trăiește în interiorul planetei Venus.

Cercetătorul rus Leonid Ksanfomalit a prezentat imagini captate de pe Venus, în care erau surprinse creaturi ciudate care se mișcau în voie, confirmând spusele lui Tesla și ale lui Schneider că există forme de viață pe Venus.

joi, 17 august 2017

Florin T. Roman & colab. - România, eterna poveste - volumul I

Florin T. Roman & colab. - România, eterna poveste - volumul I







România, eterna poveste - MANUAL ALTERNATIV CONCENTRAT DE RELIGIE A NEAMULUI ROMÂNESC, DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

DE ISTORIE A ROMÂNIEI, DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI, DE PSIHOLOGIE A POPORULUI ROMÂN ŞI DE ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR ROMÂNESC - VOLUMUL I - Din antichitate până la 1800.

Texte (predominant) din Literatura română

alese, culese şi aranjate de FLORIN T. ROMAN, cu ajutorul colaboratorilor CORINA DIACONESCU

şi FLAVIUS CĂPRARIU.

Ediţie apărută şi îngrijită sub coordonarea administraţiei reţelei Cronopedia (lenusa.ning.com).

Florin T. Roman & colab. - România, eterna poveste - volumul I

Florin T. Roman & colab. - România, eterna poveste - volumul I







România, eterna poveste - MANUAL ALTERNATIV CONCENTRAT DE RELIGIE A NEAMULUI ROMÂNESC, DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

DE ISTORIE A ROMÂNIEI, DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI, DE PSIHOLOGIE A POPORULUI ROMÂN ŞI DE ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR ROMÂNESC - VOLUMUL I - Din antichitate până la 1800.

Texte (predominant) din Literatura română

alese, culese şi aranjate de FLORIN T. ROMAN, cu ajutorul colaboratorilor CORINA DIACONESCU

şi FLAVIUS CĂPRARIU.

Ediţie apărută şi îngrijită sub coordonarea administraţiei reţelei Cronopedia (lenusa.ning.com).

miercuri, 16 august 2017

BALADA SFÂNTULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU

BALADA SFÂNTULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU





BALADA SFÂNTULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU*




Într-o joi de dimineaţă,
Zi scurtării lui din viaţă,

Brâncoveanu se scula,

Faţa blândă el spăla,

Barba albă-şi pieptăna,

La icoane se-nchina;

Pe fereastră el căta

Şi amar se spăimânta!
– Dragii mei, coconi iubiţi!

Lăsaţi somnul, vă treziţi,

Armele vi le gătiţi,

Că pe noi ne-a-nconjurat

Paşa cel neîmpăcat, [1]

Ieniceri cu tunuri mari

Ce sparg ziduri cât de tari!
Bine vorba nu sfârşea,

Turcii-n casă năvălea,

Pe toţi şase mi-i prindea

Şi-i ducea de-i închidea

La Stambul, în turnul mare [2]


Ce se-nalţă lângă mare,

Unde zac feţe domneşti

Şi soli mari împărăteşti. [3]

Mult acolo nu zăceau

Că sultanu-i aducea

Lângă foişorul lui

Pe malul Bosforului.
– Brâncovene Constantin,

Boier vechi şi domn creştin,

Adevăr e c-ai gândit,

Pân-a nu fi mazilit,

Să desparţi a ta domnie

De a noastră-mpărăţie?

Bani de aur ai bătut, [4]

Făr-a-ţi fi de mine teamă,

Făr-a vrea ca să dai seamă!
– De-am fost bun, rău la domnie

Dumnezeu singur o ştie;

De-am fost mare pre pământ,

Cată-acum de vezi ce sunt!
– Constantine Brâncovene!

Nu-mi grăi vorbe viclene!

De ţi-e milă de copii

Şi de vrei ca să mai fii,

Lasă legea creştinească

Şi te dă-n legea turcească!
– Facă Dumnezeu ce-o vrea!

Chiar pe toţi de ne-aţi tăia

Nu mă las de legea mea!
Sultanul din foişor

Dete semn lui imbrohor,

Doi gealaţi veneau curând

Săbiile fluturând,

Şi spre robi dacă mergeau

Din coconi îşi alegeau

Pe cel mare şi frumos

Şi-l puneau pe scaun jos.

Şi când spada repezea

Capul iute-i reteza!

Brâncoveanu greu ofta:

„Doamne, fie voia Ta!”
Cei gealaţi iarăşi mergeau

Şi din doi îşi alegeau

Pe cel gingaş mijlociu,

Cu păr neted şi gălbiu,

Şi pe scaun îl punea

Şi capul îi reteza!

Brâncoveanu greu ofta:

„Doamne, fie voia Ta!”
Sultanul se minuna

Şi cu milă îi grăia:

– Brâncovene Constantin,

Boier vechi şi domn creştin!

Patru fii tu ai avut,

Din ei, trei ţi i-ai pierdut,

Numai unul ţi-a rămas!

Cu zile de vrei să-l las,

Lasă legea creştinească

Şi te dă-n legea turcească!
– Mare-i Domnul Dumnezeu!

Creştin bun m-am născut eu,

Creştin bun a muri vreu…

Taci drăguţă nu mai plânge

Că-n piept inima-mi se frânge,

Taci şi mori în legea ta,

Că tu ceru-i căpăta!
Imbrohorul se-ncrunta,

Gealaţii înainta,

Şi pe blândul copilaş,

Dragul tatii fecioraş,

La pământ îl arunca

Şi zilele-i ridica

Brâncoveanu greu ofta

Şi din suflet cuvânta:

„Doamne, fie voia Ta!”
Apoi el se-ntuneca,

Inima-i se despica,

Pe copii se arunca,

Îi bocea, îi săruta,

Şi turbând apoi striga:

– Alelei! Tâlhari păgâni!

Alei! Voi feciori de câini!

Patru fii eu am avut,

Pe toţi patru i-aţi pierdut!

Dar-ar Domnul Dumnezeu

Să fie pe gândul meu:

Să vă ştergeţi pre pământ

Cum se şterg norii de vânt,

Să n-aveţi loc de îngropat,

Nici copii de sărutat!
Turcii crunt se oţărau

Şi pe dânsul tăbărau

Şi zilele-i ridicau…

– Câini turbaţi, turci, liftă rea!

De-aţi mânca şi carnea mea,

Să ştiţi c-a murit creştin

Brâncoveanu Constantin!
~~~+~~~

– Sf. Constantin Brâncoveanu a domnit 26 ani în Ţara Românească şi a fost ucis de turci în 15 august 1714 la vârsta de 60 ani. Şincai scrie în Cronica românilor că odată cu Brâncoveanu au pierit patru feciori ai lui cărora el le-a grăit astfel în ora morţii: ,,Iată, toate avuţiile şi orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem înca şi sufletele… Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei! să nu băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit. Credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clătiţi din credinţa voastră pentru viaţa şi lumea aceasta…” etc. ,,Apoi, adaugă Şincai, aceste zicând el, porunci împăratul de le tăiară capetele, întâi ale feciorilor, începând de la cel mai tânăr, şi mai pe urmă a tăiat capul lui Constantin Brâncoveanu, şi aruncară trupurile în mare: şi creştini, dup-aceea, aflându-le, le-au astruncat la Patriarhie.”

[1] Mustafa Paşa era imbrohor

[2] Prin turnul mare se înţelege negreşit cetatea numită de turci Edicale, ridicată pe malul Mării de Marmara în capătul oraşului Stambul, şi pe care europenii o numesc Şapte turnuri.

[3] Când năştea vreo neînţelegere serioasă între sultan şi puterile europene, se închideau ambasadorii străini în cetatea Edicale, până la sfârşitul certei sau a războiului.

[4] Între pârile trimise la Poartă în contra Brâncovanului era şi aceasta, că bâtuse monedă de aur în Ardeal, de câte doi şi până la zece galbeni una.

Evenimentele zilei...