luni, 21 august 2017

Din sesiune (de Viorel Croitoru)



      Imagini pentru hotel postavaru brasov 1980

Obișnuiau să pună muzică ușoară, pentru a crea o ambianță plăcută și de asta se ocupa una din fete. Într-una din zile se oprește muzica și aud după un timp discuții pe ton mai ridicat. Ridic privirea, una din fete era certată de cineva, părea un șef. Arăta spre combina muzicală și-i reproșa pe ton ridicat că o s-o coste pe ea reparația, dar cu cuvinte nu prea frumoase. Am așteptat să plece acel șef și m-am dus să vorbesc cu fata.


Din sesiune





      E vreme urâtă, așa că intru, ca de obicei, în Postăvaru, vizavi de corpul N al universității și mă uit după loc'șorul meu: o masă tocmai în fundul sălii, la geam. Era un colțișor liniștit în timpul săptămânii. Mă duc bucuros, întind cursurile și mă pregătesc de învățat.
      - Bună dimineața, domnul Ionel, ca de obicei?
      - Aș dori, dacă se poate și un zâmbet micuț, acolo - am spus eu privind-o frumos.
      - Cum să nu, e din partea casei, pentru clientul nostru favorit - spuse fata înflorind în obrăjori.
Stăteam acolo și învățam trei, patru ore, apoi mergeam și luam masa la cantina liceului Unirea. Aveam ceva bani pentru că reparam radio, casetofoane, televizoare în timpul anului și puneam deoparte pentru acest mic lux din timpul sesiunii.
      - Ce-ai pățit de ești tristă? Te-a certat șeful?
      Fetei i-au dat lacrimile, s-a întors cu spatele s-a șters discret la ochi și a spus:
      - Da, s-a stricat combina asta prăpădită, a prins banda și cine știe cât mă costă s-o repar, iar nesim..., pardon, șefu'  îmi ia din salariu ca s-o repare! După ce că am un salariu amărât...
      - Uite, eu repar de mult timp aparate din astea, nu mă lași să încerc să te ajut?
      S-a întors cu privirea plină de speranță, dar a lăsat privirea în pământ.
      - Ar fi bine, dar acuma chiar n-am bani, n-am cu ce să vă plătesc! - și iar i-au dat lacrimile și s-a întors cu spatele.
      - Dacă nu-s piese de cumpărat, nu vă cer nimic, doar să-mi oferiți cele mai frumoase zâmbete când vin pe aici!
      Se uita neîncrezătoare, așa, peste umăr. Mi-am adus mini-trusa de scule care nu-mi lipsea din dotare și m-am apucat să văd ce se întâmplase. Fetele mi-au făcut loc, mi-au pus o lumină să văd mai bine și mi-au supravegheat masa cu hârtii, cursuri și ce mai era pe acolo. A trebuit să desfac spatele combinei, să dau înapoi manual motorașul ca să se desfășoare banda și... am reușit să scot banda și caseta din combină. Am încercat restul, funcționa, dar ceva nu era în regulă la mecanismul casetei. Am tot căutat până am găsit că înăuntru mai erau resturi de bandă, de cine știe când, înfășurate pe unde nu trebuie. În mai puțin de o jumătate de oră, problema era rezolvată! Între timp, apăruse și șeful și se uita curios la ce fac. I-am arătat, explicat, a înțeles și mă privea mulțumit!
      - Mulțumim, domnul Ionel, cât ne costă? - întrebă uitându-se amenințător la fata cu pricina. Ea se uita temătoare la mine, cu mâinile împreunate, frecându-le nervos.
      - Păi, pe dumneavoastră v-ar costa mai scump, că ați certat degeaba pe domnișoara, dar v-am ajutat pentru ele, că se poartă mereu frumos.
      - Ei, eram și eu nervos, că mergea rău în ultimul timp combina, acuma am văzut și de ce. Dar nu-i făceam eu nimica Danielei, doar am zis așa... Totuși, pentru că mi-ați rezolvat problema așa frumos și rapid, permiteți-mi să vă ofer din partea casei ce ați consumat azi și mai aveți, pentru când mai veniți la noi, încă două cafele!
      Am mulțumit, am mers la locul meu, muzica a început iar să cânte în surdină, iar eu am mai învățat ceva pentru examene.
      A doua zi, am venit ca de obicei, pe masa mea era ceva pe care scria rezervat, și am vrut să mă așez alături.

Fotografia postată de Festival '39 (Coroana Brasovului D'altadata).

      Daniela a venit fuga și mi-a spus că șefu a rezervat masa pentru mine, pot sta acolo liniștit. Mi-a adus apoi cafeaua, sucul și un pachețel.
      - I-am povestit mamei ce om bun ați fost și ea v-a oferit o mică atenție! Știți, noi suntem oameni mai modești, mama are o infirmitate, ca și dumneavoastră, adică ceva mai rău, că merge în cârje, dar și ea are suflet bun și vă mulțumește! Pentru noi, salariul meu e singurul venit serios, ea are o pensie modestă... De-asta am fost așa îngrozită ieri, când m-a amenințat șeful că-mi taie din salariu! Mi-a spus mama că ea bănuiește că vă cunoaște, ați fost pe vremuri la sanatoriu, la Techirghiol, ea era mare și dumneavoastră mititel și nebunatic. Sunteți cumva din Săcele?
      - Da, sunt din Săcele, dar spune, cum o cheamă, poate și eu o cunosc!
      - Movileanu Ana. O știți?
      - Nu sunt sigur... Era cumva educatoare acolo? Că am avut o educatoare cu cârje, care ne îngrijea așa frumos! Da, cred că ea trebuie să fie. O chema Ana, de restul numelui nu știam noi copii!
      - O s-o întreb, nu știu nici eu - spuse fata plecând, că apăruseră deja clienți.
      În altă zi, am găsit lângă masa ”mea” o doamnă care mă privea insistent, toată numai zâmbete. Plin de emoție, am recunoscut acel zâmbet și acea educatoare care ne mângâiase zilele cât am stat la băi. Doar că apăruseră ceva urme pe obraji și în jurul ochilor. Dar căldura din priviri, acea blândețe pe care puțini oameni știu să o transmită, era inconfundabilă.
      M-am dus, i-am sărutat mâna, ea m-a pupat pe obraji și am depănat amintiri, plini de emoție. Iar fata ei, Daniela, radia de bucurie...
      N-am învățat mult în acea zi, dar am plecat acasă parcă mai bogat în suflet! Nu degeaba se spune: cu cât mai mult dai, cu atât mai mult primești! Doamna Ana ne-a dăruit din suflet, ne-a făcut frumoși pe dinăuntru, a primit înapoi prin mine ce puteam oferi, priceperea mea, iar eu am primit înapoi emoție, bucuria revederii, căldura sufletului ei....

Sistemul solar, mistere imposibil de elucidat

Sistemul solar, mistere imposibil de elucidat



Sistemul Solar, Mistere Imposibil De Elucidat

Cu toate că oamenii de știință studiază Sistemul Solar de sute de ani, multe întrebări sunt fără răspuns.
Planeta Venus se rotește în sens invers acelor de ceasornic.

Este singura planetă din sistemul nostru solar care are o astfel de rotație. Vântul se deplasează de 60 de ori mai rapid decât se rotește planeta în jurul axei sale și misterele nu se opresc aici.

Se spune că Venus este o planetă asemănătoare Pământului, totuși ea este învăluită într-un strat gros de gaze toxice.

Despre planeta noastră Pământ nu știm cum s-a format apa, nici care e structura miezului planetei care transmite undele seismice mai rapid într-o direcție decât în alta.

Acum 500 milioane de ani, planeta Marte era caldă și umedă. Nu se cunosc cauzele care au dus la transformările majore pe care le-a suferit planeta.

Nici problemele legate de modul în care s-au format inelele planetei Saturn nu sunt elucidate. S-au format o dată cu planeta sau ulterior, din resturile unui satelit sau ca urmare a trecerii unei comete?

Planeta Mercur este cea mai dificil de studiat, dat fiind apropierea sa față de Soare. Planeta are un miez gigant, o atmosferă și un câmp magnetic de origini necunoscute. Atmosfera sa se regenerează în mod constant.

Cel mai mare mister este dat de orbita sa ovală și de faptul că planeta se alungește iar într-o zi, se poate prăbuși pe Soare sau pe Venus.



Cu toate că planeta Venus este cea mai apropiată planetă de Pământ, specialiştii exclud posibilitatea existenței formelor de viață pentru că este prea apropiată de Soare. Planeta orbitează în jurul Soarelui în 224,7 zile. Nikola Tesla a contrazis ideea că nu ar exista viață pe Venus, susținând că a captat semnale de pe Venus în care i s-a transmis să nu se implice în proiectul Philadelphia pentru că va fi un dezastru.

După ce a făcut această declarație Nikola Tesla s-a retras din proiectul Philadelphia.

Phil Schneider, cercetător în cadrul proiectelor guvernamentale a susținut că a intrat în contact cu un venusian care a lucrat până la sfârșitul anilor 50 pentru guvernul american.

După ce și-a terminat misiunea, venusianul s-ar fi retras pe planeta Venus cu ajutorul unei nave spațiale. Venusianul Thor a mai declarat că rasa lui trăiește în interiorul planetei Venus.

Cercetătorul rus Leonid Ksanfomalit a prezentat imagini captate de pe Venus, în care erau surprinse creaturi ciudate care se mișcau în voie, confirmând spusele lui Tesla și ale lui Schneider că există forme de viață pe Venus.

joi, 17 august 2017

Florin T. Roman & colab. - România, eterna poveste - volumul I

Florin T. Roman & colab. - România, eterna poveste - volumul I







România, eterna poveste - MANUAL ALTERNATIV CONCENTRAT DE RELIGIE A NEAMULUI ROMÂNESC, DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

DE ISTORIE A ROMÂNIEI, DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI, DE PSIHOLOGIE A POPORULUI ROMÂN ŞI DE ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR ROMÂNESC - VOLUMUL I - Din antichitate până la 1800.

Texte (predominant) din Literatura română

alese, culese şi aranjate de FLORIN T. ROMAN, cu ajutorul colaboratorilor CORINA DIACONESCU

şi FLAVIUS CĂPRARIU.

Ediţie apărută şi îngrijită sub coordonarea administraţiei reţelei Cronopedia (lenusa.ning.com).

Florin T. Roman & colab. - România, eterna poveste - volumul I

Florin T. Roman & colab. - România, eterna poveste - volumul I







România, eterna poveste - MANUAL ALTERNATIV CONCENTRAT DE RELIGIE A NEAMULUI ROMÂNESC, DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

DE ISTORIE A ROMÂNIEI, DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI, DE PSIHOLOGIE A POPORULUI ROMÂN ŞI DE ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR ROMÂNESC - VOLUMUL I - Din antichitate până la 1800.

Texte (predominant) din Literatura română

alese, culese şi aranjate de FLORIN T. ROMAN, cu ajutorul colaboratorilor CORINA DIACONESCU

şi FLAVIUS CĂPRARIU.

Ediţie apărută şi îngrijită sub coordonarea administraţiei reţelei Cronopedia (lenusa.ning.com).

miercuri, 16 august 2017

BALADA SFÂNTULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU

BALADA SFÂNTULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU





BALADA SFÂNTULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU*




Într-o joi de dimineaţă,
Zi scurtării lui din viaţă,

Brâncoveanu se scula,

Faţa blândă el spăla,

Barba albă-şi pieptăna,

La icoane se-nchina;

Pe fereastră el căta

Şi amar se spăimânta!
– Dragii mei, coconi iubiţi!

Lăsaţi somnul, vă treziţi,

Armele vi le gătiţi,

Că pe noi ne-a-nconjurat

Paşa cel neîmpăcat, [1]

Ieniceri cu tunuri mari

Ce sparg ziduri cât de tari!
Bine vorba nu sfârşea,

Turcii-n casă năvălea,

Pe toţi şase mi-i prindea

Şi-i ducea de-i închidea

La Stambul, în turnul mare [2]


Ce se-nalţă lângă mare,

Unde zac feţe domneşti

Şi soli mari împărăteşti. [3]

Mult acolo nu zăceau

Că sultanu-i aducea

Lângă foişorul lui

Pe malul Bosforului.
– Brâncovene Constantin,

Boier vechi şi domn creştin,

Adevăr e c-ai gândit,

Pân-a nu fi mazilit,

Să desparţi a ta domnie

De a noastră-mpărăţie?

Bani de aur ai bătut, [4]

Făr-a-ţi fi de mine teamă,

Făr-a vrea ca să dai seamă!
– De-am fost bun, rău la domnie

Dumnezeu singur o ştie;

De-am fost mare pre pământ,

Cată-acum de vezi ce sunt!
– Constantine Brâncovene!

Nu-mi grăi vorbe viclene!

De ţi-e milă de copii

Şi de vrei ca să mai fii,

Lasă legea creştinească

Şi te dă-n legea turcească!
– Facă Dumnezeu ce-o vrea!

Chiar pe toţi de ne-aţi tăia

Nu mă las de legea mea!
Sultanul din foişor

Dete semn lui imbrohor,

Doi gealaţi veneau curând

Săbiile fluturând,

Şi spre robi dacă mergeau

Din coconi îşi alegeau

Pe cel mare şi frumos

Şi-l puneau pe scaun jos.

Şi când spada repezea

Capul iute-i reteza!

Brâncoveanu greu ofta:

„Doamne, fie voia Ta!”
Cei gealaţi iarăşi mergeau

Şi din doi îşi alegeau

Pe cel gingaş mijlociu,

Cu păr neted şi gălbiu,

Şi pe scaun îl punea

Şi capul îi reteza!

Brâncoveanu greu ofta:

„Doamne, fie voia Ta!”
Sultanul se minuna

Şi cu milă îi grăia:

– Brâncovene Constantin,

Boier vechi şi domn creştin!

Patru fii tu ai avut,

Din ei, trei ţi i-ai pierdut,

Numai unul ţi-a rămas!

Cu zile de vrei să-l las,

Lasă legea creştinească

Şi te dă-n legea turcească!
– Mare-i Domnul Dumnezeu!

Creştin bun m-am născut eu,

Creştin bun a muri vreu…

Taci drăguţă nu mai plânge

Că-n piept inima-mi se frânge,

Taci şi mori în legea ta,

Că tu ceru-i căpăta!
Imbrohorul se-ncrunta,

Gealaţii înainta,

Şi pe blândul copilaş,

Dragul tatii fecioraş,

La pământ îl arunca

Şi zilele-i ridica

Brâncoveanu greu ofta

Şi din suflet cuvânta:

„Doamne, fie voia Ta!”
Apoi el se-ntuneca,

Inima-i se despica,

Pe copii se arunca,

Îi bocea, îi săruta,

Şi turbând apoi striga:

– Alelei! Tâlhari păgâni!

Alei! Voi feciori de câini!

Patru fii eu am avut,

Pe toţi patru i-aţi pierdut!

Dar-ar Domnul Dumnezeu

Să fie pe gândul meu:

Să vă ştergeţi pre pământ

Cum se şterg norii de vânt,

Să n-aveţi loc de îngropat,

Nici copii de sărutat!
Turcii crunt se oţărau

Şi pe dânsul tăbărau

Şi zilele-i ridicau…

– Câini turbaţi, turci, liftă rea!

De-aţi mânca şi carnea mea,

Să ştiţi c-a murit creştin

Brâncoveanu Constantin!
~~~+~~~

– Sf. Constantin Brâncoveanu a domnit 26 ani în Ţara Românească şi a fost ucis de turci în 15 august 1714 la vârsta de 60 ani. Şincai scrie în Cronica românilor că odată cu Brâncoveanu au pierit patru feciori ai lui cărora el le-a grăit astfel în ora morţii: ,,Iată, toate avuţiile şi orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem înca şi sufletele… Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei! să nu băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit. Credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clătiţi din credinţa voastră pentru viaţa şi lumea aceasta…” etc. ,,Apoi, adaugă Şincai, aceste zicând el, porunci împăratul de le tăiară capetele, întâi ale feciorilor, începând de la cel mai tânăr, şi mai pe urmă a tăiat capul lui Constantin Brâncoveanu, şi aruncară trupurile în mare: şi creştini, dup-aceea, aflându-le, le-au astruncat la Patriarhie.”

[1] Mustafa Paşa era imbrohor

[2] Prin turnul mare se înţelege negreşit cetatea numită de turci Edicale, ridicată pe malul Mării de Marmara în capătul oraşului Stambul, şi pe care europenii o numesc Şapte turnuri.

[3] Când năştea vreo neînţelegere serioasă între sultan şi puterile europene, se închideau ambasadorii străini în cetatea Edicale, până la sfârşitul certei sau a războiului.

[4] Între pârile trimise la Poartă în contra Brâncovanului era şi aceasta, că bâtuse monedă de aur în Ardeal, de câte doi şi până la zece galbeni una.

Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august)

Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august)







Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august) - colecţia "Vieţile sfinţilor" a bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean.


Sfânta Mahramă a Domnului (16 august)

Sfânta Mahramă a Domnului (16 august)




Sfânta Mahramă a Domnului (16 august) - colecţia "Vieţile sfinţilor" a bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean.

Sfanta Mahrama a Domnului pe video.crestinortodox.ro

marți, 15 august 2017

Elena Toma - Club XXL: De sfânta Mărie Mare...

Elena Toma - Club XXL: De sfânta Mărie Mare...:



De sfânta Mărie Mare...


Mării și Mărioare,
Marinei și Marilene,
Marinuși și Marinușe...
să vă dea Domnul tot ce doriți.
Sănătate, fericire, fără patimi, doar iubire.
Sfânta zi Adormirea Maicii Domnului fie-vă lină, senină.

La mulţi ani celor ce poartă numele Sfintei Maria!

La mulţi ani celor ce poartă numele Sfintei Maria!



Vă trimit o urare virtuală, vouă, purtătorilor numelui Sfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu Maria, e dar şi membrilor familiilor voastre (bunici, părinţi, soţ, soţie, fraţi surori, fii şi fice, nepoţi şi nepoate) precum şi prietenilor, colegilor, fanilor purtători ai aceluiaşi nume sau ai variantelor sale.

Îngerii să vă călăuzească paşii şi Sfânta Fecioară Maria să vă lumineze drumul în viaţă!


Felicitări dragi prieteni purtători ai numelui Sfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu Maria (şi ai variantelor sale) cu ocazia aceastei zile. Vă doresc să fiţi mereu sănătoşi, energici şi plini de bucurie. Vă iubesc şi vă preţuiesc pentru tot ceea ce faceţi. Vă trimit o urare virtuală, vouă, dar şi membrilor familiilor voastre (soţii, fraţi surori, fii şi fice, nepoţi şi nepoate), prietenilor dragi sau colegilor purtători ai aceluiaşi nume.

Adormirea Maicii Domnului - sărbătoare a bucuriei

Adormirea Maicii Domnului - sărbătoare a bucuriei



Adormirea Maicii Domnului: Se spune, sau nu, „la mulți ani” pe 15 august, de Sfânta Maria Mare


Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Este prăznuita de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Această sărbătoare este cunoscută în

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Este prăznuita de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare.



Biserica nu consideră greşit să spui „La mulţi ani!” cu ocazia acestei sărbători, fiind considerată o sărbătoare plină a bucuriei. Moartea Maicii Domnului este mutare la Viaţă, după cum reiese şi din troparul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului: „Mutatu-te-ai la viaţă ceea ce eşti Maica Vieţii”. Din acest motiv, această sărbătoare nu este tristă, ci plină de bucurie, scrie crestinortodox.ro.

Unii oameni spun că de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se pomenesc doar morţii, cosiderând că ziua onomastică poate fi sărbătorită doar pe 8 septembrie, atunci când Biserica sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului.

Portalul Creştin Ortodox notează că Adormirea Maicii Domnului fiind mutare la viaţă, nu este zi de întristare, ci de bucurie.

Despre Adormirea Maicii Domnului nu avem informaţii în Sfintele Evanghelii, ci numai în Tradiţia Bisericii. Potrivit acestei Tradiţii, Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă.

Aceeaşi Tradiţie spune că Apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Prin pronia divină, Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, sosind trei zile mai târziu. A cerut să se deschidă mormântul Maicii Domnului pentru a-i săruta mâinile acesteia, dar intrând în mormânt, l-a aflat gol. Acest mormânt a fost identificat în Ierusalim, cu toate că sunt persoane care afirmă că Maria ar fi murit la Efes, locul unde a petrecut mulţi ani după Înălţarea Domnului.

Adormirea Maicii Domnului în învăţătura ortodoxă şi romano-catolică

Biserica Ortodoxă învaţă că Fecioara Maria s-a născut cu păcatul strămoşesc şi a primit iertare de acest păcat în momentul în care a acceptat să-L nască pe Hristos.

Biserica Romano Catolică vorbeşte de Imaculată Concepţie, o dogmă primită de catolicism în anul 1854, prin care afirmă că Fecioara Maria s-a născut fără păcatul strămoşesc. Biserica Ortodoxă nu a acceptat această învăţătură, motivând că dacă Fecioara s-ar fi născut fără acest păcat, firea ei ar fi fost alta decât cea a tuturor oamenilor. Iar dacă ea ar fi dăruit Cuvântului o altă fire decât cea pe care noi o avem, firea umană a lui Hristos nu ar mai fi transmis nimic firii noastre. Împotriva unei învăţături de acest gen, Sfinţii Părinţi au afirmat că Hristos a mântuit ceea ce a asumat, iar ceea ce nu este asumat nu este mântuit.

Biserica Romano Catolică, afirmând că Fecioara Maria s-a născut fără păcatul strămoşesc, ne face să credem că învierea şi înălţarea sa la cer se datorează meritelor sale şi nu deplinei uniri cu Hristos. Ortodoxia învaţa că aceasta mutare sau ridicare, este un act al Fiului. Ea nu a mai aşteptat învierea obştească, pentru că însăşi Viaţa S-a sălăşluit în ea. Dar Maica Domnului a murit în virtutea legii omeneşti şi s-a înălţat prin Hristos. Ea „este făptură în care Dumnezeu este de pe acum totul în toate”, după cum spune părintele Stăniloae.



Adormirea Maicii Domnului în iconografie

În icoana Adormirii Maicii Domnului, Fecioara Maria este reprezentată stând întinsă pe pat, în mijlocul Apostolilor, în vreme ce Hristos primeşte în braţe sufletul Maicii Sale, simbolizat printr-o figură mică de copil îmbrăcat în alb. Deasupra acestei scene, Maica Domnului este aşezată pe tron într-o mandorla pe care îngerii o poartă spre ceruri, reprezentare care vine să întărească şi mai mult Înălţarea sa la ceruri.

În unele icoane, momentul sosirii miraculoase a Apostolilor, adunaţi „de la marginile pământului, pe norii cerului” (Condac, glas 2), este înfăţişat în partea de sus, în cer.

Scena cu Antonie, evreul care s-a apropiat de patul funerar al Maicii Domnului, cu gândul de a-l răsturna, apare în majoritatea icoanelor Adormirii. Potrivit Tradiţiei, când acesta a pus mâna pe pat, un înger i-a tăiat amândouă mâinile „fără de veste odată cu orbirea i s-au tăiat şi mâinile ce au rămas lipite de pat...” (Acatistul Adormirii, condac 4).

Fecioara Maria „L-a introdus pe Dumnezeu în familia oamenilor. Ea L-a ajutat pe Dumnezeu să Se facă om şi să poată pentru noi a muri şi a învia...” (Arhim. Benedict Ghiuş)
Sursa Crestinortodox.ro

Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria (15 august)

Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria (15 august)


Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria (15 august) - Ediţia a doua, revizuită, îmbunătăţită şi adăugită, 2015. - colecţia "Vieţile sfinţilor" a bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean.


sâmbătă, 12 august 2017

Scurtă istoriografie referitoare la originea şi statalitatea românilor




Scurtă istoriografie referitoare la originea şi statalitatea românilor

Nu stiu cat si daca a fost tinuta in secret o bogata istoriografie referitoare la originea si statalitatea romanilor, dar stiu sigur ca nu are “cautare” in spatiul on line. Faptul ca am gasit grupate in materialul de mai jos o selecție de citate de o valoare extraordinară pentru istoria și identitatea noastră, adunate de pasionatul cercetător Marius Fincă, ne indeamna sa-l postam pe site-ul nostrum, PENTRU NOI.
In prezent, romanii nu vor sa stie cine sunt, au pierdut maturitatea de a se pretui si a se respecta reciproc. Romanii sunt dusmanii lor, atat in interior cat si in alte zari, gradul lor de incredere s-a restrans la membri familiei si rude apropiate pentru ca au risipit caracteristicile unei societati mature bazata pe VALORILE MORAL CRESTINE si risca sa decada din statutul de popor in cel de populatie!
Selecție de citate de mai jos, de-o valoare extraordinară pentru istoria și identitatea noastră, poate ar trebui sa ne de-a de gandit si sa ne aplecam mai mult asupra participarii la edificarea unei societati civile morale.
  1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”
  1. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la valorile superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate pamânturile sunt fără margini, toate pamânturile sunt comune.
  1. Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”
  2. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul„CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste: „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vinde la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului”. Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!
  3. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică până în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”
  4. 6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea a început în Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci întregii Europe.”
  1. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născutcreştin” (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum câţiva ani).
  2. Alfred Hofmann 1820 – în Istoria Pământului: „Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa Universului.
  3. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A.-Civilizaţie şi Cultură:
    „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului. A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”
  4. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”
  5. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul României. Într-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de Jos.”
  6. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste aleUmanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”.
  7. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de astăzi”
  8. William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi apus”.
  9. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.
  10. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”.
  11. Universitatea din Cambridge: – În mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa;
– Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;
– VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei”.
  1. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă cât pentru o limbă”.
  2. Ludwig Schlozer  (Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii  seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au  limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.
  3. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”.
  4. Andre Armad: „Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”.
  5. D’Hauterive  (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba latinească în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.
  6. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor”.
  7. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus că sunt daci”.
  8. L.A. Gebhardi:  „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.
  9. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): „În cele mai vechi timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.
  10. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din vechime concordă”.
  11. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal”.
  12. Jakob Grimm  (Istoria limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane”.
  13. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.
  14. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii popoarelor nordice”.
  15. Leibnitz  (Collectanea Etymologica): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci) şi ai anglilor”.
  16. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din  Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.
  17. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.
  18. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică se împarte în două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”
  19. Harald Haarman (specialist în istoria culturii): „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din istorie.”
  20. Paul Mac Kendrick:  „Burebista şi Decebal au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi înguste ar putea-o califica drept barbară”. „Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii.” „Sus în Maramureş există un loc marcat drept centrul bătrânului continent” (Europa de la Atlantic la Urali).
  21. William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995): „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.
  22. Robert Ballard (explorator, 1999), confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman.
  23. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): „În Italia, Spania şi Galia, poporul se slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele de  lingua rumunească, ca pe timpul lui Cicero”.
  24. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai frumoase învăţături trăind printre barbari”.
  25. Clement Alexandrinul  (Stromatele): „În sfârşit o altă greutate de interpretare cu această metodă a unor învăţături din Scriptură constă în aceea că nu le avem şi în limba în care au fost scrise întâia oară… Apoi limba e păstrată şi de popor, nu numai de învăţaţi, pe când înţelesul şi textele le păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor că aceştia au putut să falsifice înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o aveau în stăpânire”.
  26. Emmanuel de Martone  (profesor la Sorbona, 1928, în interviul dat lui Virgil Oghină): „Nu pot să înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”.
  27. Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading, Anglia): „Acum 10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”.
  28. Clemance Royer (în Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879): „… celţii, germanii şi latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor istorici din Asia îi arată venind din Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de Jos, în această Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.
  29. Jean Laumonier (în cartea „La nationalite francaise”, Paris, 1892): „Românul sau dacul modern este adevăratul celt al Europei Răsăritene”.
  30. Andre le Fevre (în lucrarea „Les races et les langues”, Paris 1893): „Celţii bruni cărora etnografia le relevă urma din Dacia pâna în Armric (Bretania) şi Irlanda, galii blonzi… populaţii care vorbeau dialecte indo-europene”.
  31. Împăratul Iosif al II-lea:  „Aceşti bieţi supuşi rumuni, care sunt fără îndoială cei mai vechi şi mai numeroşi în Transilvania, sunt atât de de chinuiţi şi încercaţi de nedreptăţi de oricine, fie ei unguri sau saşi, că soarta lor, dacă o cercetezi este într-adevar de plâns…”

duminică, 6 august 2017

Taifas literar, nr. 1/2017, ianuarie, februarie, martie

Taifas literar, nr. 1/2017, ianuarie, februarie, martie




Taifas literar - revistă de scrieri şi opinii literare nr. nr. 1/2017, ianuarie, februarie, martie (15, 16, 17) - culori de iarnă; - ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198; Fondată la Constanţa, noiembrie 2015; REDACŢIA REVISTEI: Director-fondator: Lenuş Lungu; Redactor-şef: Gabriela Mimi Boroianu; Tehnoredactor: Ioan Muntean; Corectori: Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean; Redactori: Lenuş Lungu, Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean; Grafică, coperţi, ilustrare: Ioan Muntean – prelucrare foto web.

marți, 1 august 2017

Scoaterea Sfintei Cruci (1 august)

Scoaterea Sfintei Cruci (1 august)







Scoaterea Sfintei Cruci (1 august) - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine fotografii cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.


Evenimentele zilei...