joi, 26 decembrie 2013

Nopţile Sfinte de la Crăciun până la Bobotează


Nopţile Sfinte de la Crăciun până la Bobotează
decembrie 15th, 2013

Cultura exoterică a prezentului cunoaşte prea puţin evenimentele spirituale deosebite prin care trece Pământul în perioada dintre Crăciun spre Bobotează. Ne propunem în acest material să oferim câteva indicaţii de bază privind trăirea conştientă a Nopţilor Sfinte.


Crăciunul este un eveniment care se petrece în Aura Pământului în fiecare an, alături de cele trei sărbători complementare, Paştele, Sânzienele şi Sărbătoarea Toamnei. Spre deosebire de cele trei sărbători amintite, Crăciunul este momentul esoteric cel mai îndelung pregătit, eveniment crucial pentru Misteriile vechi precreştine de asemenea. Cele trei trepte ale Crăciunului pot fi resimţite de fiecare dintre noi, dacă găsim momente de linişte interioară şi ne propunem o jumătate de oră de rugăciune, meditaţie sau ieşire în natură.


Prima etapă care pregăteşte Crăciunul este reprezentată de ultimele patru săptămâni ale postului, numite în lumea catolică Advent. De la finalul lunii noiembrie, forţele eterice se adâncesc în rădăcini, trunchiuri şi în glia iernatică. Atunci omul este lipsit de suportul eteric care ne învăluie pe tot parcursul anului. Perioada Adventului este cunoscută din vechime drept o perioadă de mari încercări sufleteşti, în care omul se întâlneşte cu sine sub aspectul părţilor sale nedesăvârşite. Din perspectivă cosmică, Adventul este o coborâre treptată a Sufletului Pământului din regiunea Lunii, până imediat deasupra stratului de zăpadă. Ţeserea fină a lunii în această perioadă creează un spaţiu sufletesc dens, cu un caracter specific argintului planetar. Argintul este metalul oglindirii fidele a realităţii sufleteşti şi spirituale, astfel că această ţesătură astrală este cea care produce propria noastră reflectare. Încercările Adventului sunt legate pe de o parte de oglindirea neputinţelor noastre şi a fricilor pe care nu le-am vindecat încă, iar, pe de altă parte, sufletele omeneşti retrăiesc etapa anterioară coborârii lui Christos în lumea Pământului, perioadă fără mult ajutor în propriile strădanii lăuntrice. Adventul creează prin ţeserea forţelor lunare ceea ce a fost cunoscut prin tradiţie drept Acoperământul Maicii Domnului sau Mantia Mariei. Astralul care este urzit şi adus spre glia de iarnă este perceput de privirea spirituală în nuanţe de albastru închis, fapt care a fost păstrat şi în tradiţia creştină exoterică, prin reprezentarea unui voal bleu-marin al Maicii Maria în scena Naşterii. Prima etapă a Crăciunului este tocmai cea care transformă Pământul într-un spaţiu marianic, un spaţiu al căldurii Maicii, care poate purta în mod spiritual Naşterea Pruncului Ceresc. Pentru pregătirea primirii Pruncului, de la solstiţiul de iarnă la Crăciun, vechile Misterii celebrau trei zile ale iniţierii, după care Înaltul Spirit Solar putea fi contemplat în 24 sau 25 decembrie.


A doua perioadă a Crăciunului este reprezentată de şapte apusuri de Soare, care au loc între 24 şi 30 decembrie, cuprinzând primele şase Nopţi Sfinte. Noaptea Ajunului este momentul maxim de coborâre a Mantiei Mariei, în care putem percepe în modul cel mai intens prezenţa Maicii Sfinte. Prima parte a Nopţilor Sfinte este perioada în care omenirea poate primi în fiecare an Pruncul Cosmic în sine. Când sufletul se goleşte de sine şi primeşte darul Crăciunului, trăim tot mai adânc Naşterea Pruncului Arhetipal în noi, aducând iubire, blândeţe, seninătate, care vor creşte în următoarele zile drept noi facultăţi sufleteşti.


A treia perioadă a Crăciunului este formată din al doilea grup de şase Nopţi Sfinte, de la Anul Nou până la Bobotează. Spre noaptea Anului Nou omul nu mai percepe cu aceeaşi intensitate intimitatea şi farmecul adus nouă de Acoperământul lunar al Maicii Domnului. Treptat se limpezeşte spaţiul protector al Mariei, iar Pruncul Cosmic nu mai este resimţit drept Prunc. O imagine importantă prezentă în basme este trăită de sufletele treze. La Crăciun ne simţeam Prunci, eram şi noi copii, însă acum ceea ce era copilăresc cu şase-şapte zile în urmă începe să crească şi să se maturizeze într-o dispoziţie diferită. Noi suntem chemaţi să devenim puternici şi eroici. Dacă la Crăciun eram protejaţi şi îmbrăţişaţi de Maria, acum trebuie să facem gestul polar, acela de a dărui noi, de a proteja noi înşine. Pentru mulţi oameni această trăire este neplăcută, căci ne este dor de farmecul stării de a fi Copil, învăluit de Acoperământul lunar al Maicii. Însă forţele spirituale ne îndeamnă în a doua parte a Nopţilor Sfinte să creştem ceea ce a fost primit la Crăciun. Suntem impulsionaţi să devenim eroi în propria noastră viaţă. Asemenea eroilor din basme, viaţa noastră devine regatul în care suntem chemaţi să slujim apărând Adevărul, Dreptatea, uneori aducând înapoi celorlalţi oameni Soarele răpit de zmei. Cele şase apusuri de soare de la Anul nou spre Bobotează aşează în sufletele noastre seminţe pentru devenirea eroului solar din lăuntrul nostru.


Tradiţia vorbeşte despre Deschiderea Porţilor Cerului în perioada Nopţilor Sfinte. O cunoaştere esoterică străveche a pătruns în tradiţia oficială, provenind dintr-o contemplare clarvăzătoare a cursului acestei perioade. Dacă privirea spirituală percepea coborârea urzelii astrale a Mantiei albastre a Mariei în perioada Adventului, în Nopţile Sfinte are loc o deschidere a Cerului într-un mod deosebit. Prin mijlocirea Acoperământului Maicii, spre Pământul fizic coboară astralul pur al Pământului, cel care devine veşmânt pentru Ierarhiile Spirituale. Se poate spune că toate cetele îngereşti pot păşi pe Pământ în această ţesere a Crăciunului, eveniment unic în cursul anului. Fiinţele Ierarhiilor nu se apropie de Pământul fizic decât în situaţii excepţionale, căci trupurile lor sunt de o curăţenie care nu poate trăi în lumea grosolană din preajma scoarţei de lut a Terrei. În acest moment special al anului, se creează condiţiile de puritate şi dăruire care permit cetelor cereşti să atingă Pământul. Omenirea primeşte astfel vizite înalte în aceste Nopţi, vizite care deschid în mod real comunicarea şi accesul nostru la fiinţele spirituale înalte. Pe parcursul Nopţilor Sfinte, cele nouă Ierarhii Cereşti se manifestă pe rând în lumea Pământului, fiind accesibile conştienţei iniţiatice. Se spune că prezenţa Ierarhiilor deschide fiecărui om în parte un acces deosebit la tărâmurile spirituale înalte, mijlocit de îngeri.


Cum putem deveni părtaşi conştienţi la aceste daruri ale Nopţilor Sfinte? Răspunsuri au fost date de şcoli spirituale diferite. Personal cred că este necesar ca fiecare om în parte să deschidă propria cale de acces la aceste evenimente. Iar această deschidere, indiferent de calea pe care pasim, urmează un curs şi câteva procese universale.


Fiecare Noapte Sfântă începe odată cu momentul în care ziua se îngână cu noaptea. Atunci este un moment culminant, care deschide Noaptea în sine. În aceste seri în natură se petrec evenimente spirituale, pentru care trebuie să devenim permeabili. Putem spune că este necesar să găsim un gest, o stare sau un exerciţiu care să ne golească de conţinuturile senzoriale obişnuite ale zilei, pentru a ne retrage mai întâi în noi înşine. În această retragere meditativă spre interior este important să căutăm o deschidere spre lumile superioare prin rugăciune sau o meditaţie care să trezească veneraţie şi dăruire în suflete. Când în noi se nasc veneraţia şi dăruirea autentice, inima noastră este goală de noi şi începe să primească picături de ceva mai înalt. Acest ceva mai înalt este dincolo de ideile noastre inteligente, de orgoliile sau vizualizările subiective. Prin dăruire, facem un gest de sacrificiu, de a renunţa la ceea ce ştim şi ce credem în mod obişnuit, pentru a deveni accesibili unei conştienţe noi. Întreg procesul de a deveni părtaşi la Tainele Nopţilor Sfinte este legat de strădania noastră de a crea în templul inimii un spaţiu de linişte pe care să nu îl umplem tot noi, ci să lăsăm Forţele Superioare să reverse în el darurile Crăciunului cosmic.


Să avem Nopţi Sfinte cu daruri, căci lumea întreagă are nevoie să avem ce dărui mai departe din noua conştienţă christică, aceea de a învăţa să fim responsabili pentru destinul nostru şi de a căuta să aducem mereu echilibru şi bine în viaţa noastră, ca noii eroi solari în devenire!


Evenimentele zilei...