Elena Toma - Club XXL: Salata de vinete - marca Elena Toma

Elena Toma - Club XXL: Salata de vinete - marca Elena Toma:

Salata de vinete - marca Elena Toma

FĂCUI, FRAȚILOR, O SALATĂ DE VINETE...
Haoleu, te uită Dumnezeu mâncând la ea. Dacă te-apuci, desigur :)
Copsei vânăta, o scursei de zeama aia amară. Deșertată într-o strachină, ca la bunica mea la sat, aștepta să-i fac felul.
Și pune-te, neicușorule, și freacă la ea, cu ulei, oleacă de sare, pusei și piper, așa de gust. Ceapa tocată mărunțel, mărunțel, participă și ea la asezonare. :) O decorai, la final, cu felii de roșii, ca un colier, nu alta.

Ieși atât de frumos garnisită, că acum, mă uit la ea cât e de frumoasă și nu mă-ndur să-i stric designul.
Ca să fie și mai și, pusei lângă platou și doi ardei roșii, grași, babani, copți și ăștia, curățați, la mare stil, scufundați oleacă într-o compoziție rețeta casei - amestesc de ulei, oțet balsamic, ardei iute tocat mărunt, usturoi pisat, sare, piper, de-ți plouă-n gură numai citind. :)
Care vii, bre, să faci safteaua ? :) Ditamai salata de vinete parcă-mi zâmbește din strachină, dar mi-e milă s-o deranjez, în eleganța ei. Cin ” se știe mai cutezător, să m-ajute, bre... că rămân flămândă toată seara  Elena Toma

Un talant

Un talant

• Postat de Florentina Maris în Iulie 29, 2017 la 7:30am
• 
  

Total lipsită de credinţă,

Prea adancită-n umilinţă,

Ghidată după legi aparte,

Mereu singură în noapte,

Am tăcut,

Dar m-a durut…

Am căutat doar raţionalul,

Imuabilul în toate,

Legi, idei şi nemurire,

Azi uimită peste poate,

Mă rog pentru- a mia oară,

Luminează-mi Doamne calea,

Singură sunt în univers,

Luminează-mi azi destinul,

În sfarşit am înţeles,

Legea firii.

Din Neant eu m-am întors,

Cu o vorba plină, goală,

Să întorc lumea pe dos,

Şi arunc blestem pe fire,

Pe întregul Univers,

Gând asupra Nemuririi,

Un talant!

Eu am ales!

Singură în zori de zi,

Singură sunt înspre noapte,

Astăzi lege-asupra firii,

Azi: Blestemul nemuririi,

Un talant!

Eternitatea ne desparte,

Sunt femeie, sunt stăpână,

Nu sunt slugă idioată,

Astăzi lege-asupra firii,

Vreau să mă întorc acasă.

Un mister de nedescris,

Legea, taina, universul,

Azi cuprind tot înţelesul,

Arunc lege şi blestem,

Pe pamântul ăst etern,

Arunc lege-asupra firii,

Azi: Blestemul nemuririi,

Un talant!

Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (27 iulie)

Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (27 iulie)

Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (27 iulie)  colecţia "Vieţile sfinţilor" a bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine fotografii cu icoane, biserici şi opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.

Lui Ciprian Porumbescu

Lui Ciprian Porumbescu

baladă-omagiu scrisă şi interpretată de Marin Voican-Ghioroiu

LUI CIPRIAN PORUMBESCU

EU: Coboară noapte peste sat,

Balada, cu dor nesecat,

Cântă tril înaripat...

Codrilor și munților

Tuturor românilor...

D.V. Cântă Balada de dor,

Plânge cu glas de izvor

Pe sub coama brazilor,

Prin văiile munţilor...

Şi se stinge de durere

Ca Luna, pe cer, când piere.

Tremură ca frunza-n vânt,

Suspin îi e glasul sfânt.

EU -  Munţilor, la fiii mei… Bis:

Dă-le casă-n codrii tăi!…

Pe cărări lângă izvoare,

În poieni fermecătoare.

Lângă turma de mioare,

D.V. Balada, fată de munte,

Cu diademă pe frunte,

Ne-aduce zile-nsorite

Peste pajişti-nflorite,

Printre cetene rărite,

Se roagă la munţii-nalţi,

Grijă să aibă de fraţi.

EU Munţilor, din stei de piatră… Bis:

Să le fiţi mamă şi tată!

Să-i feriţi de ploi şi zloată…

Nici un vânt să nu mi-i bată,

Soarele să nu mi-i ardă,

D.V. Balada, fată de munte,

Duce oile cornute

La izvoare să le-adape,

Lângă ea le ţine-aproape

Şi grăieşte munţilor

Prietenii românilor...

EU Munţilor, din stei de piatră… Bis:

Să le fiţi mamă şi tată!

Să-i feriţi de ploi şi zloată…

Nici un vânt să nu mi-i bată,

Soarele să nu mi-i ardă,

D.V. Cântă Balada şi plânge,

Inima din piept se stinge

De tristeţe şi durere –

N-are nici-o mângâiere...

Toţi voinicii au plecat 

În războiul blestemat.

EU Munţilor, părinţi cu dor, Bis:

Prietenii românilor,

Fraților, să mi-i păziţi,              

De necazuri să-i feriţi,

Să trăiască fericiți!

D.V. Balada cântă şi spune:

-   Doamne, m-ai lăsat pe lume

Să stau strajă munţilor,

Ca să le cânt codrilor,

Să doinesc lângă izvor –

La lumina stelelor…

EU Munţilor, prietenii mei… Bis:

Să-mi-aveţi grijă de ei,

Că sunt fiii mei iubiţi,

Sunt românii cei vestiţi,

Cu Dreptatea-s logodiţi.

D.V. Într-o toamnă cu mult soare,

Când vântul suflă  răcoare,

Cu nostalgie întreabă:

EU -   Unde eşti, tu, soră dragă,

Baladă, fată cu dor,

Dragostea românilor?

D.V. -   Sus pe munte, la izvor,

Cântă cu alean şi dor

Tuturor românilor...

Trei rîndunele-i răspund

Rămase-n urmă de cârd.

Cu Balada ele-au stat

S-o asculte pe-nserat,

Fată mândră cu mult dor –

Dragostea românilor.

Balada strigă şi plânge,

De durere mi se frânge,

Tremură ca frunza-n vânt

Murmură din glasu-i sfânt.

.....................................

EU Lăuta suspină,-ntreabă,

Dragă surioară, dragă!

Unde stai, cine-i cu tine,

Vorbe bune cine-ţi spune?

Că de când ne-am despărţit,

Glasul tău nepreţuit!…

Îl ascult, îl cânt şi plâng;

Aş vrea-n braţe să te strâng,

Să rămânem împreună...

Dragă surioară, bună!

Tot românul te ascultă...

Vino şi să facem nuntă,

Strai regal să porţi, iubită, Bis:

Să fii în veci fericită!

sursa foto: internet

montaj şi prelucrare video: Ioan Muntean

Adevărul despre istoria antică a României

Adevărul despre istoria antică a României

Zona geografică în care se află astăzi România, a fost în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană. Acest adevăr este destul de greu de digerat pentru celelalte mari naţiuni, printre care şi cu aspiraţii inalte la titlul de popor ales.

În zona Olteniei se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume (18,000 ani inainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnacop de miner descoperit vre-o dată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din lume (8,000 ani înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tăbliţele de la Tărtăria, judeţul Alba 5-6.000 înainte de Christos). Tot aici s-a inventat arcul, au aparut primele furnale din Europa, şi tot de aici au plecat şi s-au format celelalte popoare indo-europene şi nu numai cum ar fi: iranienii, carienii, italicii, frygienii, sciţii, cimmerienii, triburile iberice, bascii, sarmaţii, elenii (ahei şi dorieni), fenicienii..etc.

Traco-dacii reprezintă cea mai veche şi mai înaltă cultură de pe Pământ, anterioară civilizaţiei Sumeriene, şi totodată cea mai numeroasă (180 – 200 de triburi). Ei puteau fi găsiţi în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Turcia europeana, Asia Mica, Africa… chiar şi Burii din Africa de Sud sunt tot un neam Dac, din care făcea parte însuşi Burebista).

Scrisul şi odată cu el istoria, au apărut mai întâi în spaţiul tracic şi abia mai târziu in spaţiul greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici. Traco-dacii au avut cea mai veche agricultură din Europa, (neolitic) si printre cele mai vechi din lume. La vremea lor erau singurul popor din lume care foloseau cercul la dispozitivele de măsurare a timpului.

Începând cu anul 1995, dupa studii îndelungate, însă intenţionat ţinute la subsol, o serie de savanţi americani de prestigiu au ajuns la concluzia că Potopul descris în Biblie a avut loc pe malul vestic al Marii Negre, unde locuia o populaţie neaşteptat de dezvoltată, (oare cine?). De altfel Olimpul, legendarul munte din mitologia greacă (ULIMP- Lumină sau Splendoare, în limba traco-dacă), nu era altceva decât muntele Bucegi pe care nu întâmplător dăinuie al doilea Sfinx de pe Pământ. Istoricul Homer spunea că numai tracii ştiau să lupte călare şi cu arcul începând cu mileniul cinci înainte de Christos.

Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine desăvârşită, toate convenţiile fiind încheiate verbal şi apoi păstrate cu sfinţenie. Lipsa de acasă era semnalată printr-un băţ lăsat la poartă, fiind mai mult decât suficient.

Traco-dacii erau singura civilizaţie din lume care nu a folosit sclavagismul sub nici o formă a sa.

În jurul anului 1400 Î.C, se construieşte în Tracia Nord-Dunăreană, cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra, numită Androniconul, unde preoţii Zamolxieni predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii).

Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate, însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiană, şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului.

Istoricul Herodot, îi considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpaţilor, (Moldova de astăzi). Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud, în Anatolia, unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. Migraţi ulterior către Italia, Spania, Anglia şi Irlanda au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi.

Zona Nord-Dunăreană (România de astăzi), a fost considerată din vechime drept un paradis terestru. Un teren bogat în aproape toate bogăţiile pământului, cu terenuri agricole (Grânarul Europei de mai târziu), păşuni întinse, toate formele de relief, un incredibil sistem hidrografic natural, o zona bine apărată contra majorităţii dezastrelor naturale, etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au putut fi alungaţi din vatra strămoşească şi nici deznaţionalizaţi.

Românii păstrează în continuare limba, portul, obiceiurile, tradiţiile strămoşilor de acum 7.000 de ani. Analizele minuţioase de sânge, demonstrează un alt miracol: în ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult distorsionata ocupaţie romană, ne-am păstrat puritatea genetică, specifică strămoşilor noştri.

România rămâne un miracol, căruia i s-a prevăzut un viitor mesianic. Profetul indian Sundhar Singh scria în 1922, că românii vor deveni un popor îndrăgit şi respectat de toate popoarele lumii.

Elena Toma - Club XXL: Această floare trebuie să fie prezentă în fiecare ...

Elena Toma - Club XXL: Această floare trebuie să fie prezentă în fiecare ...:

Această floare trebuie să fie prezentă în fiecare familie! Iată de ce…

Practic toți amatorii de plante de casă au mușcate. Se consideră că ea contribuie la instaurarea atmosferei calde, liniștite și comode în casă.

Astrologii afirmă că mușcata împiedică răspîndirea energiei negative, protejează de certuri, bîrfe și vorbe, precum și protejează locuința de oaspeți nepoftiți.

Această plantă are proprietăți calmante și antistres, făcîndu-i pe oameni mai blînzi, răbdători și buni. De asemenea, ea atrage în casă bunăstarea și stabilitatea financiară. În acest articol vă vom relata despre 9 motive pentru care trebuie să aveți numaidecît o mușcată în casă.

Înțelepții noștri strămoși percepeau mușcata drept un simbol al căldurii și armoniei în casă. Într-adevăr, e greu să ne închipuim o casă fără mușcată.

Apropo, potrivit astrologilor, mușcata protejează de deochi, anihilează orice energie negativă din casă, se consideră un protector.

Beneficiile mușcatelor

1. Aroma florii ajută la depășirea depresiei și întărește sistemul nervos. Dacă puneți ghiveciul cu mușcată în camera unde este o zonă geopatogenă, planta va neutraliza toate efectele nocive ale acesteia.

2. Mușcata ajută în dragoste – de aceea această floare trebuie adusă în dar persoanei iubite. Pentru ca iubita sau iubitul să răspundă la sentimente, mușcata trebuie să rămîna la el acasă.

3. Frunzele conțin ulei eteric ce se elimină în abundență vara, la soare. Astfel, planta se protejează de supra încălzire. Există o părere că dacă mușcata se află afară, atunci pe căldură, la apusul soarelui, se poate observa o lumină deasupra ei. Acest efect apare datorită uleiurilor eterice din plantă.

4. Frunzele de mușcată alungă molia, muștele și alte insecte.

5. Mușcata poate fi folosita contra durerilor de cap și a răcelilor. Această plantă purifică aerul, ucide bacteriile patogene. Pentru a vă energiza, e suficient să stați cîte 10 minute pe zi lîngă mușcată. Pentru purificarea aerului poate fi folosit uleiul de mușcată, comercializat în farmacii. 3-4 picături vor fi suficiente în dispozitivul aromatic.

6. Uleiul de mușcată normalizează schimbul hormonal. De asemenea, poate fi un afrodiziac. De aceea, în timpul unei cine romantice, picurați 5 picături de ulei în lampa aromatică.

7. Mușcata este extrem de folositoare pentru oamenii ce suferă de afecțiuni ale sistemului nervos, hipertensiune, insomnie, maladii intestinale și cardiace. Mușcata ajută în cazul bolilor hepatice și ale vezicii biliare. Fiind aplicată pe locul afectat, frunza de mușcată reduce durerea în cazul otitelor, sciaticii, durerilor de dinți.

8. Vracii populari recomandă în cazul durerilor de dinți să nu plasați frunza în gură, ci să o aplicați pe obraz, cu partea exterioară. În sciatică, frunzele se mărunțesc, apoi se aplică sub formă de cataplasme pe spate. Acest compres se aplică pe mînă și în cazul hipertensiunii (acolo unde se ia pulsul).

9. Mușcata în casă previne tumorile. Iar parapsihologii declară că mușcata îndreaptă cîmpul biologic al omului, dereglat de boală.

Sursa: fithacker.ru