Trofeele ediției septembrie 2023 ale maratonului literar (1) - Cronopediada grup - Cronopedia

Trofeele ediției septembrie 2023 ale maratonului literar (1) - Cronopediada grup - Cronopedia

Concurs literar maraton „Panorama literară 2023”

Trofeele ediției septembrie 2023

Trofee, recompense, premii şi diplome

În cadrul acestei ediţii se vor acorda următoarele premii/trofee

1. Autorul cu cele mai multe texte postate (minim 20)
2. Autorul cu cele mai multe texte din aceeaşi categorie (minim 15 din minim 20)/Autorul cu cele mai multe categorii abordate (minim15 din minim 20)

Situația participărilor în ediția septembrie 2023 este următoarea:

Aurelia Albatros – 29 creaţii, (proză scurtă)

Dorina Pop – 30 creaţii (eseu)

Ioan Muntean – 30 creaţii (cyperpoem)

Nicoleta Mija –30 creaţii (28 poezie, 1 sonet, 1 proză).

Pe baza rezultatelor statistice se acordă următoarele premii-trofee:

Trofeul pentru cele mai multe texte postate: Nicoleta Mija 30, Dorina Pop 30, Ioan Muntean 30

Trofeul Autorul cu cele mai multe texte din aceeaşi categorie: Aurelia Albatros 29 proze scurte, Dorina Pop 30 eseuri Nicoleta Mija 28 poezii, Ioan Muntean 30 cyberpoeme.

NOTĂ: toţi cei 3 autori din această ediţii au cont cu drept de autor pe cronopediada.wordpress.com şi cronopedia.wordpress, în consecință pentru a acumula cât mai multe aprecieri personale ca autor sau ca text este indicat ca fiecare să posteze textul de pe cronopedia.ning şi pe cronopediada.wordpress. Pentru luna septembrie 2023 fiind numai 4 concurenți trofeele de popularitate nu se decernează.

Contorul pentru acești 3 autori resetat începând cu 01 iulie 2023 arată astfel (după situația numărului de locuri 1 acumulate): Nicoleta Mija 3, Ioan Muntean 3, Aurelia Albatros 1, Dorina Pop 1.

Trofeele video se vor întocmi şi decerna/posta în zilele următoare.

Felicitări câștigătorilor şi succes pe mai departe în maratonul nostru care continuă cu ediția octombrie 2023.

Nicoleta Mija - Umbrele nopții - Cronopediada grup - Cronopedia

Nicoleta Mija - Umbrele nopții - Cronopediada grup - Cronopedia

Nicoleta Mija - Panorama literară, septembrie 2023

29 poezie

Umbrele nopții

 

Sclipiri de stele iar în albastra noapte, 

Două flăcări ard in mai multe șoapte,.

Stelele strălucesc bine, acum aleargă.

Fericite licăresc în noaptea întreagă.

 

Umbra se ascunde in razele de Lună, 

Pe cerul senin toate stelele se adună,

Visează in mine și îmi aduce fericirea, 

Parfumul nopții învie in mine amintirea.

 

Liniștea mă învăluie, îmi ascunde ceva,

Furtuna viselor se aude bine de undeva, 

Ochii mei privesc, văd stelele toate bine,. 

Umbra nopții renaște iar visul din mine.

 

Privesc cerul care adună  multă culoare  

Gândurile mele prin noapte sunt fugare, 

Umbrele nopții ca două brațe se întind, 

Aș vrea multe gânduri fugare să le prind. 

 

Eu vrea să plec, tu îmi spui să mai rămân, 

Lângă tine mereu eu stelele toate le adun, 

Ascult fericită al lor atât de frumos suspin, 

În sufletul meu multe amintiri  mereu revin. 

 

Tu ești taina, liniștea și câteodată tăcerea, 

Infinitul iubirii îmi dăruiește mângâierea, 

Noaptea de veghe se încarcă cu un mister, 

Privesc mai liniștită și jocul stelele pe cer 

 

Umbra coboară încet ascunsă după pian,  

Vine și vede lumina lumânării pe geam, 

Și umbra nopții cu iubirea ei mă învăluie,

Iubirea in inima mea întotdeauna stăruie. 

 

Dorina Pop – Floarea credinței (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

Dorina Pop – Floarea credinței (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

Dorina Pop, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

29 Eseu

Floarea credinței

 Când eram copii, majoritatea dintre noi savura basmele cu Feți-Frumoși, zmei și Ilene-Cosânziene sperând că într-o zi vom fi și noi la fel de magici, poate mai curajoși sau mai puternici decât personajele enumerate anterior. Așa s-a născut atunci credința în noi și-n forțele noastre. Cu trecerea timpului, visele noastre legate de preamărire au fost spulberate treptat de o realitate crudă și nedreaptă, în care am început să ne simțim niște simpli pioni manipulați de ființe invizibile, rele, nechibzuite. Totuși credința ne-a rămas în suflet ca o floare cu multe petale. Vom încerca să atingem câteva, fără a le desprinde de pe trupul mamă, ci doar să scoatem în relief mesajul și importanța acestora.

Nu, nu vom pleca la drum pornind de la credința în Dumnezeu, căci ateii și-ar schimba traiectoria, ci vom mângâia petalele cunoașterii de sine, a credinței în propria persoană, sau vom atinge rozaliul petalei speranței în mai bine căci: „Nu-ţi poţi păstra credinţa, dragostea, toată fiinţa ta intimă, fără speranţă.” - Honoré de Balzac.

Când nu punem pasiune în ceea ce întreprindem, alții ar spune „suflet”, acțiunile noastre ar fi doar niște iluzii de carton. Ne hrănim zi de zi cu mesajul că totul va fi bine, dar nu avem certitudini, doar credință în noi, în situațiile create de propriul destin. „Păstrează credința și sinceritatea ca primele două principii ale tale.” – Confucius. De multe ori ne-ntrebăm: „Este credința fără acțiune o credință sinceră?” - Jean Racine. Dacă am răspunde cu „da”, florii credinței i-ar pica o petală și-ar pierde din strălucire și mireasmă. Ne imaginăm însă, luați de val, că suntem un punct lucid dintr-o natură întortocheată, dar minunată, care ne șoptește cuvinte din Biblie înainte de a-ncepe marea aventură a acțiunii – „Crede și nu cerceta!”

Pentru a ne întări credința în sintagma „totul va fi bine” apelăm la Rabindranath Tagore, care afirma metaforic, despre credință,  astfel: „ Credința este pasărea care cântă când zorii nu au apărut încă.”

Să ne luăm rămas bun de la floarea credinței fără să mângâiem petala credinței în Dumnezeu? Desigur că nu vom face acest lucru și, cu permisiunea ateilor, îl vom cita pe Andrei Pleșu: „ Până la un punct, credinţa şi necredinţa sunt două specii ale îndoielii. Deosebirea este că, în vreme ce necredinciosul pune la îndoială existenţa lui Dumnezeu, credinciosul pune la îndoială inexistenţa Lui.”  

©Dorina Pop, 2023

Ioan Muntean - misterul sufletelor - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - misterul sufletelor - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - Panorama literară, septembrie 2023

29. (cyberpoem)

misterul sufletelor

 

avem în noi

vrând nevrând

toate visele din lume

dar le ascundem în adâncul inimii

de teamă că ne vor judeca ceilalți

ne temem că visele noastre sunt prea mari

că nu suntem suficient de buni

că nu merităm să le împlinim

dar adevărul este că fiecare dintre noi

este capabil să realizeze orice vis

trebuie doar să avem curajul să le urmăm

să ne ascultăm inima

și să nu renunțăm niciodată

sufletul nostru este un izvor inepuizabil de potențial

un univers de posibilități

atunci de ce ne-am limita

de ce ne-am ascunde visele

lasă-le să iasă la lumină

lasă-le să se împlinească

caută-le în visele mele

și nu te teme să mă urmezi

ele ne vor duce la o viață mai fericită

o viață mai împlinită

 

©Ioan Muntean, 2023

Maraton Panorama Literară

contact organizatori: biblioteca.cronopedia@gmail.com sau fabulatortemporis@gmail.com

Nicoleta Mija - Gonesc norii

Nicoleta Mija - Gonesc norii - Cronopediada grup - Cronopedia

Nicoleta Mija - Panorama literară, septembrie 2023

28 poezie

Gonesc norii

 

Am  și in sufletul meu amintiri care zâmbesc, 

Printre multe zile triste și bucuri eu trăiesc,. 

Zilele mele toate nu vreau să fie întunecate, 

Cu bune, cu mai puțin bune sunt amestecate. 

 

Eu prețuiesc oamenii care știu să  vorbească, 

Și ce fac în viața lor să nu se mai grăbească, 

Bucuria începe atunci când dăruiesc și binele, 

Care îmi colorează privirile, niciodată hainele. 

 

Zâmbesc pentru nimic, mulţumesc pentru tot,. 

Să muncesc mult în viața mea încă mai pot, 

Pentru tot ce am eu  sunt și recunoscătoare,. 

Acum din suflet un gând mai trist să zboare. 

 

Mereu am și raze de soare ascunse în suflet,. 

Acum mă așteaptă la ușa casei un mic colet,. 

Gonesc norii care nu mă lasă să mai zâmbesc, 

Dar fericită printre cărți și cuvinte eu trăiesc. 

 

Am multe motive adevărate să fiu și fericită,. 

Când sufletul liniștit multe versuri îmi recită, 

Și care îmi topește repede din viață suferința,.

Păstrez în suflet de copil întotdeauna credința. 

 

Dorina Pop – Coloană vertebrală (eseu)

Dorina Pop – Coloană vertebrală (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

 

Dorina Pop, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

28 Eseu

Coloană vertebrală

 Uneori în viață deținem statutul de învingători, alteori culegem rănile unui învins. În ambele cazuri ar trebui să privim, cu speranță și demnitate înainte, spre viitorul care ne deschide porțile. Dacă privim cu capul sus, îndepărtându-ne de neplăcerile cotidiene, devenim mai puternici, pregătiți să înfruntăm cu demnitate alte provocări pe care soarta ni le va scoate în drumul nostru. „Fii puternic. Trăiește onorabil și cu demnitate. Când crezi că nu poți rezistă.” – James Frey.

Demnitatea umană ar trebui să fie mai importantă ca o emoție sau orice alt sentiment. E ca o coloană vertebrală care ne ține drept în fața provocărilor vieții. Demnitatea omului este un ideal pentru care se merită să luptăm, căci însuși drepturile omului se bazează pe demnitate. Dacă societatea va începe să ignore demnitatea individuală, conform regulii de trei simplă, e doar un pas până va trece cu tăvălugul peste drepturile omului. Nu e cazul să exemplificăm, însă dureros este că s-a cam ajuns aici în unele momente sau situații critice ale societății contemporane. „Nicio putere de pe acest pământ nu poate distruge setea de demnitate umană.” – Nelson Mandela.

Propria noastră demnitate reflectă tipul de persoană care suntem, caracterul nostru. E dificil să trăim o viață demnă, însă merită să luptăm cu noi înșine și cu cei din jurul nostru, metaforic vorbind, pentru ca niciodată ceva banal să ne „fure” demnitatea. N-ar fi bine să ne sacrificăm niciodată nici familia, nici inima și nici demnitatea.

Demnitatea, precum coloana vertebrală, nu se câștigă la jocuri de noroc. O ai sau nu, nu poate fi negociabilă. Ea e vitală pentru existența noastră precum apa, hrana, oxigenul. N-ar fi benefic să alunecăm pe trendul popularității, căci va fi doar o secundă până când demnitatea va fi călcată de mândrie. Dar să privim ideea invers, ca într-un joc banal de cuvinte. Putem să ne călcăm în picioare mândria pentru a ne păstra intactă demnitatea, însă dacă inversăm rolurile, din cauza mândriei ne putem distruge demnitatea. „Demnitatea cuiva poate fi atacată, vandalizată și batjocorită cu cruzime, dar nu poate fi luată niciodată decât dacă este predată.” – Michael J. Fox.

O vorbă din bătrâni susține ideea că dacă pierzi, să pierzi cu demnitate. „Nu există nicio demnitate atât de impresionantă și nicio independență a nimănui atât de importantă decât a trăi în limitele posibilităților tale.” – Calvin Coolidge.

Demnitatea, la fel ca decența, nu vine din răzbunare sau violență nejustificată, ci din asumarea responsabilității și promovarea libertăților umane. „Demnitatea nu tace niciodată. Are voce, inimă și suflet. Adevărul și curajul sunt temelia ei. Va sta împotriva maselor și va spune adevărul. Pentru că fiecare persoană grozavă a făcut întotdeauna ceea ce alții și-au găsit teamă în a face.” – Shannon L. Alder.

 ©Dorina Pop, 2023

 

Aurelia Albatros - Laturile omului la masa rotundă - Cronopediada grup - Cronopedia

Aurelia Albatros - Laturile omului la masa rotundă - Cronopediada grup - Cronopedia

Aurelia Albatros, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

27 Proză (Dialogul cuvintelor)

Laturile omului la masa rotundă

     La o întrunire, la care au participat mai toate laturile omului, o masă rotundă, fără colțuri, să nu cumva să se separe, participa verticalitatea și egoismul, două laturi ale omului. După o îndelungă vociferare de nu se putea înțelege prea multe, căci, toate luau cuvântul în același timp, verticalitatea, fiind alături de egoism, încercând să fie manierată, intră în vorbă, cum se spune, cu egoismul.
- Umane și unice sunt calitățile și defectele omului, din care derivă multe alte trăsături ale omului, dacă ești atent la fiecare dintre ele.

Egoismul plin de el, îi răspunde, încercând să comenteze ce-l deranja.
- Nu înțeleg de ce distanța dintre noi e atât de mică, plus că masa ar fi trebuit să fie dreptunghiulară, astfel spațiul dintre scaune ar fi mai convenabil, mai mare, așa, nu se înțelege mai nimic din ce doresc celelalte să spună...
- Cei care au ales masa, au știut ce fac, stând toate mai apropiate, ne putem observa mai bine contribuția la portretul omului. Îi răspunse zâmbind.
- După cum observ, nu ai nici-o șansă să-ți spui părerea și chiar de-ai spune-o, nu se înțelege nimic din ce ai dori să scoți în evidență. Comentă egoismul deranjat din ce în ce mai mult pentru că nu reușea să-și spună și el părerea.
- Fiecare dorește să-și spună punctul de vedere, dar mereu încercă să se scoată-n evidență, din acest motiv se suprapun...
- Da, văd că ție ți-au pus un scaun mai înalt, al meu fiind mai scund, din acest motiv observi totul de la o mai mare înălțime. Încercă egoismul să se justifice.
- Greșești, scaunele sunt la fel, doar noi suntem mai înalte sau mai scunde...

După o gândire scurtă, egoismul încercă să-o întrebe pe verticalitate:
- Care-i diferența dintre noi, de mi se pare că-s mai scund?
- Vezi tu, eu aș prefera să fiu, uneori, orizontală, nu mă consider un copac cu rădăcinile înfipte în pământ, și nici frumoasă nu prea sunt, comparativ cu altele, dar mi-aș dori trăinicie, a fi vertical nu înseamnă să fi mai înalt ca alții, sunt un fel de călător adus de razele de soare, un sol al celor ce caută un răspuns, de la înălțarea – prin simțire și gând, având ca laturi curajul de-aș asuma răspunderea faptelor, puterea de-aș susține autenticitatea individuală în ciuda dificultăților, îndoielilor și judecăților, păstrând în atitudinea ei, bunul simț. Curajul de-a fi tu, este o altă latură a verticalității. Pe când tu, vrei mereu atenție, vrei ce alții au, vrei să fi mai înaltă, mai frumoasă, vrei, de cele mai multe ori, ce nu poți înțelege, vrei mereu, mereu, în centru atenției, fără a înțelege că autenticitatea este latura care definește omul, plus că, curajul și verticalitatea este scara pe care urcă toate celelalte virtuți. Îi răspunse verticalitatea râzând.

©Aurelia Albatros, 2023

Ioan Muntean - altă frustrare - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - altă frustrare - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - Panorama literară, septembrie 2023

28. (cyberpoem)

altă frustrare

 

ce e frustrarea

o dorință neîmplinită

o speranță spulberată

o așteptare zădărnicită

e ca migdală închisă ermetic

cu o coajă pieloasă

care te împiedică să ajungi la miez

e ca o cutie goală

care te face să te întrebi

ce ar fi putut fi acolo

dacă ar fi fost plină

e ca o oglindă spartă

care reflectă doar fragmente

din ceea ce ai vrut să vezi

e ca un vis pierdut

care se stinge treptat

în lumina zilei

e ca o lacrimă uscată

care îți rămâne în ochi

ca un semn al durerii

 

frustrare

ești fior puternic

care poate fi copleșitoare

dar și motivantă

poate te împinge să te lupți mai tare

pentru a-ți atinge țelurile

poate te învăță să apreciezi ceea ce ai

și să nu te mai lași amăgit de iluzii

 

frustrare,

ești o parte a vieții

care mă face să trăiesc mai intens

 

©Ioan Muntean, 2023

Maraton Panorama Literară

contact organizatori: biblioteca.cronopedia@gmail.com sau fabulatortemporis@gmail.com

Nicoleta Mija - Toamna sufletului meu - Cronopediada grup - Cronopedia

Nicoleta Mija - Toamna sufletului meu - Cronopediada grup - Cronopedia

Nicoleta Mija - Panorama literară, septembrie 2023

27 poezie

Toamna sufletului meu

 

Azi toamna plouă, Soarele este mai supărat, 

În viață de întuneric mereu eu m-am apărat,

Bucuria cerului îmi inundă iar și tot sufletul,

Și îmi mângâie întotdeauna cu iubire gândul. 

 

Pasările ciripesc frumos și îmi bucură fața,

Așa am trăit printre zile cu ploi toată viața 

Le privesc cu multă bucurie ca un mic copil, 

Atunci când ploua zâmbeam și eram dificil. 

 

Am călătorit mereu  in toamna vieții mele,

Sunt atentă în viața și îmi fac bine temele,

Cu ploile amintirilor călătoresc și nostalgii,

Am avut tristeți in viață, am avut și bucurii. 

 

Mai sănătoasă  să fiu în gradina desfrunzită, 

Eram fericită când de toamnă sunt urmărită, 

Amintirile mă acoperă cu al lor dulce parfum 

Care vin cu mine curioasă pe al vieții drum. 

 

Penelul,, penița mă caută în toamna sufletului, 

Când mă ajută să găsesc bine rima cuvântului,.

Toamna mea a revenit tăcută dintr-o copilărie,. 

Am pe cap aceeași desfrunzită, mică pălărie. 

 

Dorina Pop – Dinamica valsului pe cărbuni încinși (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

Dorina Pop – Dinamica valsului pe cărbuni încinși (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

 Dorina Pop, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

27 Eseu

Dinamica valsului pe cărbuni încinși

Zilnic ne hrănim sufletul cu minciuni, fără să vrem, fără să știm. Otrava din cuvinte ne poate afecta mai devreme sau mai târziu. Cum putem evita acest lucru? Nu putem conviețui doar cu pisica sau cățelul într-un bol de cristal. Relațiile umane sunt toxice în momentul în care firile umane rătăcite rănesc pe cei din jurul lor. Rănile celor afectați nu se văd, dar se simt ca un vals pe cărbuni încinși. Ce am putea face în acest sens? Amânăm să trăim sau ne luăm jucăriile și căutăm altă companie? Dacă cei care-și rănesc semenii prin cuvinte murdare le-ar putea gusta chiar ei, să simtă amărăciunea acestora, oare nu și-ar schimba atitudinea? Așa ca-n proverbul: „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. „Măsura ultimă a caracterului unui om nu stă în modul în care se comportă atunci când îi este bine, ci în momentele dificile și controversate.” – Martin Luther King Jr.

Pe ringul de dans al propriei noastre existențe, poate observăm incompatibilitatea partenerului, însă nu ținem cont de semnele negative dezvăluite de destin sau chiar de intuiția noastră încurcată. Acceptăm cu ușurință să trăim într-o relație toxică și ne prefacem că nu vedem de frică să nu ne pierdem partenerul de... vals. Dansăm pe cărbuni încinși chiar dacă am fost dezamăgiți de mai multe ori. Prima dezamăgire a căzut ca un semnal de alarmă, de care însă n-am ținut cont. A doua a fost ca o lecție de viață, însă cele care au urmat ne-au semnalat faptul că „partenerul de vals” se folosește de noi. Suferință. Lacrimi. Dezamăgire. „Trebuie să învățăm să ne ridicăm de la masa la care nu se mai servește dragoste.” – Nina Simone.

Dar, dacă vrem, putem să mergem mai departe, lăsând rănile în urmă, renunțănd la valsul pe cărbuni încinși. Fără să ne dăm seama, ne eliberăm de unii oameni care ne-au creat un disconfort, o relație toxică. Nu ne mai gândim la ei, nu ne dorim să ne mai contacteze în vreun fel, nu suntem dispuși să le oferim nici o secundă din timpul nostru prețios din procesul de vindecare. Nu așteptăm un buchet de scuze sau prezența lor în jurul nostru, deci viața merge mai departe, căutându-și propria vindecare. „La început a fost foc și la final a fost ploaie. Focul m-a transformat în cenușă și apoi ploaia m-a făcut să dispar ca și cum n-am fost niciodată.” – Matt Baker.

Marele dramaturg englez, William Shakespeare afirma: „Așteptările sunt rădăcina tuturor durerilor sufletești.”

 

 ©Dorina Pop, 2023

 

Aurelia Albatros - Totul, se poate schimba - Cronopediada grup - Cronopedia

Aurelia Albatros - Totul, se poate schimba - Cronopediada grup - Cronopedia

Aurelia Albatros, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

26 Proză (Dialogul cuvintelor)

Totul, se poate schimba

          Pentru a trăi din plin bucuria, veselia, trebuie mai întâi să cunoaștem durerea. Acesta este principiul lumii în care s-au născut corpurile noastre și căruia îi aparțin emoțiile și experiențele noastre. Dacă tristețea este suportabilă, ea ne îmbogățește, viața mentală, capacitatea de-a înțelege ce ne face fericiți, aducându-ne multe, multe informații, fără de care personalitatea noastră și dezvoltarea ei ar stagna.

   Problema este cum să facem față unei tristeți care devine suferință și care nu pare să aibă un început sau un sfârșit? Tristețea este un compo-nent de bază al vieții noastre emoționale. Uneori poate apărea din senin, fără un motiv aparent, alteori este o reacție violentă la anumite situații. Ea acționează atât la nivelul corpului, acel stres care provoacă tristețea, determinând modificări la nivelul creierului, cât și la nivelul sufletului, tristețea fiind trăită ca o stare de suferință neplăcută. Nu ai cum să fugi de ceea ce ai în suflet, din acest motiv trebuie să învățăm să trecem de la o stare la alta, lent, tăcut, creându-ne priorități prin care tristețea să se poată transforma-n bucurie, veselie.

   Pe-o alee plină cu flori, într-o primăvară-n care totul învie și prinde viață, veselia și tristețea se întâlnesc din întâmplare, la o mică alergare. Veselia fiind mai ștrengăriță, salută tristețea zâmbindu-i și-și vede de alergare. După câțiva pași, observă că nu primi nici-un răspuns, drept care se întoarse și prinse tristețea de mână...

- Te-am salutat, ce-i cu tine? Iar ai probleme?

Tristețea, în amărăciunea și mâhnirea ei, se uită la veselie ca și când privea printr-un geam proaspăt șters, încercând să-și vadă de drum.

- Alo, alo, te faci că nu mă vezi? O întrebă din nou veselia, sărind într-un picior.
- Mă întreb de multe ori, cum ar fi fost viața mea, dacă făceam alte alegeri? Începu tristețea să vorbească, ca și când ar vorbi cu ea însuși.
- Alegerile nu-ți aparțin ție, tu ești doar o reacție la un motiv, cum e de așteptat, al unei persoane, tu trebuie să știi cum să eviți această stare... Îi spuse veselia, râzând.
- Tu râzi, ce-ți pasă...
- Eu sunt o altă reacție a aceleași persoane care a învățat că viața este o combinație de stări, de emoții, care trebuie depășite, altfel, ar ajunge să te facă câștigătoarea stărilor, iar eu nu te vreau pe locul întâi. Îi răspunse veselia, răspândind în jurul ei florile albe ale sufletului care reușește să simtă bucuria și veselia oricărei etape din viață.

©Aurelia Albatros, 2023

â

Ioan Muntean - frustrare - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - frustrare - Cronopediada grup - Cronopedia

Panorama literară, septembrie 2023

27. (cyberpoem)

frustrare

 

frustrare

fistic închis ermetic

cu o coajă tare și groasă

ce nu mă lasă să ajung la miez

la ceea ce-mi doresc cu ardoare

degetele mele se chinuie să-l spargă

dar nu reușesc

deși încerc din răsputeri

și mă simt ca un copil mic

ce nu știe cum să-și deschidă jucăria

 

în jurul meu

sunt doar coji

goale și fără valoare

ce nu-mi aduc niciun pic de bucurie

ci doar amărăciune și dezamăgire

 

frustrare

fistic închis ermetic

ești o emoție puternică

ce mă copleșește

și mă înfurie

dar mă și face să lupt mai tare

mă determină să nu renunț la visul meu

și să găsesc o modalitate de a-l împlini

chiar dacă asta înseamnă

să mă lupt cu dărâmăturile

cu geloziile

până ce voi ajunge la miez

 

ce-mi eşti

frustrarea mea

te întreb tăcut

 

un fistic închis ermetic

și în rest doar coji

 

©Ioan Muntean, 2023

Maraton Panorama Literară

contact organizatori: biblioteca.cronopedia@gmail.com sau fabulatortemporis@gmail.com

Dorina Pop – Jumătăți de măsură (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

Dorina Pop – Jumătăți de măsură (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

 

Dorina Pop, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

26. Eseu

Jumătăți de măsură

 

Nu de puține ori în viață acceptăm fracționat și puținul care ni se dăruiește cu gândul: Mai bine puțin, decât nimic. Dar oare suntem noi jumătăți de oameni? Putem fracționa sentimentele, sănătatea, viața? Ce-ar fi dacă ne-am scutura moral, sentimental, uman și n-am mai accepta acele malefice jumătăți de măsură, căci: „Jumătăţile de măsură sunt pentru jumătăţile de oameni.” - Teodor Burnar.

Ne lovim des cu sintagma din titlu. De exemplu, la alegerile politice preferăm cum s-ar spune: „răul cel mai mic”. De ce? Există un rău mare sau un rău mic în politică? Am ajuns pe marginea prăpastiei judecând așa. Atât în politică, cât și-n viața socială există un bine și un rău. Ar trebui să cernem cu dicernămând sita pentru a ne da seama care-i binele. Nu-i putem adăuga, dacă ne pasă, grade de comparație. Karl von Clausewitz afirma în acest sens: „Mulţi oameni consideră că jumătăţile de efort pot fi suficiente. O săritură mică este mai uşor de făcut decât una mare. Însă nimeni care doreşte să sară peste un şanţ lat nu va sări mai întâi peste jumătate din el.” Deci să evităm jumătățile de măsură când ne prezentăm la vot, la muncă, la școală sau chiar la o simplă întâlnire cu amicii noștrii.

Matematic vorbind, jumătății de măsură i se poate atribui acea fracție subunitară în care numărătorul este mai mic decât numitorul. Dar în dragoste cum e? Putem iubi cu „jumătăți de măsură”? Iubirea implică o fracție echiunitară, în care numărătorul este egal cu numitorul. Dar iubirea nu e o fracție! Iubirea e un întreg cu suișuri și coborâșuri, dar nicidecum cu jumătăți de măsură. „Pentru omul mare sau mic, relaţia de cuplu funcţionează pe principiul "totul sau nimic"; jumătăţile de măsură sunt ca nisipul de plajă în gură.” - Michelle Rosenberg.

Adevărul poate fi împărțit la jumătate? Există jumătăți de adevăr? Continuând cu joaca matematică a fracțiilor, constatăm că și adevărului trebuie să-i atribuim o fracție echiunitară, adică un întreg. Nu există jumătăți de adevăr! În acest sens, Ştefan Mîrzac a scris următorul aforism: „Puterea completează jumătăţile de adevăr cu jumătăţi de minciună ori construieşte minciuni întregi din jumătăţi de adevăr, ştiind că lumea este obişnuită cu frânturi de adevăr.” Periculos mesaj transpus în practica de zi cu zi, însă din păcate uzual.

Concluzionăm starea malefică a jumătăților de măsură astfel: „Ceea ce e periculos în jumătăţile de adevăr este că întotdeauna este crezută jumătatea falsă.” - Hans Krailsheimer.

©Dorina Pop, 2023

 

Nicoleta Mija - Strâng în suflet bucurii - Cronopediada grup - Cronopedia

Nicoleta Mija - Strâng în suflet bucurii - Cronopediada grup - Cronopedia

Nicoleta Mija - Panorama literară, septembrie 2023

26 poezie

Strâng în suflet bucurii

În urma pașilor mei apare o rază de Soare, 

Numai o privire caldă are și o mare valoare, 

Eu îmi urmez și destinul fără nici o imitație,

Nu mă opresc  ușor și în viață într-o stație.

 

Am grijă de gândurile și când sunt singură,

Privesc bucuroasă  și mugurii pe o ramură,

Câteodată pe cer norul supărat îl descopăr, 

Dacă plouă tare și vântul aleargă mă supăr. 

 

Am grijă de vorbe și vorbeasc cu oameni, 

Nu îmi plac niciodată norii atât de vicleni, 

Am învățat lecția și zâmbetul cu bunătate, 

În gând un cântec un drum mereu străbate, 

 

Adun frumosul din tot ce este lângă mine, 

Stau mai departe de gândurile mele străine, 

Culeg fericită o bucurie ce in viață primesc, 

Întotdeauna  și cu sufletul meu eu vorbesc. 

 

Strâng în sufletul meu un gest bun, frumos, 

Am pe masă câteva cărți și un ceai gustos, 

Eu călătoresc în timp și adun flori în suflet, 

În viață bucuriile sufletului mereu le și repet 

 

Ioan Muntean - trupul tău fără haine - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - trupul tău fără haine - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - Panorama literară, septembrie 2023

26. (cyberpoem)

trupul tău fără haine

 

trup fără haine

corp al meu iubit

ești atât de frumoasă

nu ai nevoie de nimic

 

pielea ta fină

mușchii tăi delicați

formele tale angelice

divine

îmi iau respirația

 

nu ai nevoie de haine

ca să-mi fii mândră

nu ai nevoie de nimic suplimentar

ca să mă faci să te doresc

 

ești perfectă așa cum ești

în pielea ta goală

nudă

fină

ești cel mai frumos trup

pe care l-am dorit vreodată

 

©Ioan Muntean, 2023

contact organizatori: biblioteca.cronopedia@gmail.com sau fabulatortemporis@gmail.com

Dorina Pop – Epicentrul bucuriei (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

Dorina Pop – Epicentrul bucuriei (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

 

Dorina Pop, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

25. Eseu

 

Epicentrul bucuriei

 

Ce este bucuria? Răspunsul are conotații diferite, în funcție de momentul când ni se pune întrebarea sau de gradul nostru de înțelegere a parcursului nostru în lumea aceasta ciudată și plină de neprevăzut. Maica Tereza definea bucuria astfel: „Bucuria este rugăciune. Bucuria este tărie. Bucuria este o plasă a dragostei cu care prinzi suflete.”

Ne bucurăm când piticotul nostru a făcut primii pași, ne bucurăm când primim o mărire de salar sau dacă reușim să achiziționăm o locuință pe gustul nostru. Ne bucurăm că suntem iubiți și oferim acest sentiment, ne bucurăm de liniștea care zace în jurul nostru, ne bucurăm de faptul că bătăile inimii ne gestionează pur și simplu bucuria și nu acceptăm s-o pierdem. O strângem la piept, cu emoție, ca și când noi, cu interiorul nostru plin de bunătate, de iubire, de împlinire înmagazinăm în propriile mădulare toată bucuria lumii. Acolo, în interiorul nostru, lângă inimă sau poate chiar în interiorul ei există acel epicentru al bucuriei la care nu putem renunța niciodată. Democrit definea noțiunea de bucurie astfel: „Bucuria e o stare în care sufletul trăieşte calm şi statornic, netulburat de nicio frică sau superstiţie sau de vreo altă emoţie.”, iar Richard Wagner afirma: „Bucuria nu este în lucruri, ci în noi.”

Bucuria e pacea ființei noastre, e liniștea care ne îmbrățișează, e starea de normalitate în care razele soarelui ne mângâie delicat trupul, e mama care ne trezește dimineața sau bunicul care ne citește o poveste seara. „Bucuria este piatra filozofală care transformă totul în aur.” - Benjamin Franklin.

„Durerea o poţi încerca în singurătate, însă bucuria pentru a o cunoaşte într-o măsură deplină trebuie să o împarţi cu cineva.” - Mark Twain.

 ©Dorina Pop, 2023

 

Ioan Muntean - trup fără haine - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - trup fără haine - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - Panorama literară, septembrie 2023

25. (cyberpoem)

trup fără haine

 

trup fără haine

trup gol

trup expus

trup curat

 

trup fără umbre

trup fără secrete

trup fără limite

trup fără granițe

 

trup viu

trup în mișcare

trup fericit

trup iubit

 

trup fără prejudecăți

trup fără tabuuri

trup fără complexe

trup fără griji

 

trup liber

trup împlinit

trup fericit

trup frumos

 

©Ioan Muntean, 2023

contact organizatori: biblioteca.cronopedia@gmail.com sau fabulatortemporis@gmail.com

Dorina Pop – După furtună va fi bine (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

Dorina Pop – După furtună va fi bine (eseu) - Cronopediada grup - Cronopedia

 

Dorina Pop, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

24 Eseu 

După furtună va fi bine

 Vremea ca vremurile e schimbătoare, însă noi vom analiza furtuna ca ceva distructiv în societate, nicidecum ca un efect natural devastator. Furtunile, ca o sursă de suferință individuală sau colectivă, ne pun credința și capacitatea noastră de supraviețuire la încercare. „Furtunile nu vin să ne învețe lecții dureroase, ci mai degrabă au fost menite să ne spele.” – Shannon L. Alder.

În mijlocul provocărilor existenței noastre, furtunile au menirea de a scoate la iveală tot ce este mai bun din noi, însă nimeni niciodată n-ar vrea să experimenteze pe pielea lui, metaforic vorbind, o furtună sentimentală, de adaptare și exemplele ar putea continua. „Nici o furtună nu poate dura pentru totdeauna. Nu va ploua niciodată 365 de zile consecutiv. Ține minte că necazurile apar, nu pentru a rămâne. Nu-ți face griji! Nicio furtună, nici măcar cea din viața ta, nu poate dura pentru totdeauna.” – Iyanla Vanzant.

Cum la meteo, după furtună, curcubeul arată soarelui traiectoria pentru razele sale, tot așa și-n viață, după o durere furtunoasă, razele soarelui ne vestesc sentimente pozitive, pline de iubire, bunătate, siguranță. „După fiecare furtună soarele va zâmbi; pentru fiecare problemă, există o soluție, iar datoria de nerefuzat a sufletului este să fie plin de voie.” – William R. Alger.

Care este scopul furtunii în viața noastră? Desigur că, nimeni nu-și dorește acest fenomen nici la propriu, nici la figurat, însă cel care a depășit cu bine o furtună devine mai puternic, mai curajos. Mai precis experiența noastră umană mai urcă o treaptă existențială. „Și odată ce furtuna va trece, nu-ți vei mai aminti cum ai trecut, cum ai reușit să supraviețuiești. Nici măcar nu vei fi sigur dacă furtuna s-a terminat cu adevărat. Dar un lucru este sigur. Când vei ieși din furtună, nu vei mai fi aceeași persoană care a intrat. Despre asta este această furtună.” – Haruki Murakami.

Furtunile vieții ne motivează să devenim mai puternici, mai rezistenți. Ele au o durată temporară, timp în care învățăm adevăruri semnificative despre realitatea din jurul nostru și chiar despre propria viață. În mijlocul unei furtuni trăim cu speranța că vom îmbrățișa clipa când soarele va învinge atrocitățile care ne-au copleșit. „Uneori, cele mai mari furtuni scot la iveală cea mai mare frumusețe. Viața poate fi o furtună, dar speranța ta este un curcubeu, iar prietenii și familia tăi sunt aurul.” – Steve Maraboli.

©Dorina Pop, 2023

 

Aurelia Albatros - Prin labirintul gândurilor - Cronopediada grup - Cronopedia

Aurelia Albatros - Prin labirintul gândurilor - Cronopediada grup - Cronopedia

Aurelia Albatros, România, Panorama Literară, Septembrie 2023

23 Proză (Dialogul cuvintelor)

Prin labirintul gândurilor

- Detașează-te o clipă de pământ și visează în alte dimensiuni unde trăirea, iubirea, singurătatea și melancolia, converg. Șopti sufletul gânditorului, care își petrecea mai tot timpul gândind la viață, pe porțiuni separate.

   Trezit din a lui preocupare, gânditorul, meditând la cele mai adânci cotloane ale iubirii, la acea persoană specială, pe care crede că a găsit-o sau nu, de ce nu și la iubirea de sine, la adversitățile prin care trecea, privi în jurul sau, să observe cine-l deranjează.

- Sunt eu, sufleul rătăcit în grădina minții tale. Nu mai privi în jur.

Nu se aștepta ca propriul lui suflet să pună punctul pe *i, îl considera mai rebel, mai aiurit, nu atât de profund.

- Vezi, tu...Viața are problemele ei, e o luptă permanentă, dacă nu gândești te poate înfrânge.

- Gândind prea mult te împotmolești în labirintul gândurilor... Îl atenționă sufletul.

- După tine, ar trebui să mă îmbrac în valuri de smarald încununate cu argint și diamante, să dansez și să râd fără griji, o stare care-i fac pe îndrăgostiți să viseze...

- Și ce vezi rău în asta? Viața-i scurtă, de ce nu ți-ai trăi clipa? Îl întrebă sufletul.

- După tine, ar trebui să dorm, precum zeii, acolo unde iubirea picură fericire, satisfăcuți de atâtea plăceri? Fu replica gânditorului, deranjat de intervenția sufletului.

- Te-ai trezit speriat de viziunea clară asupra realității? Din cate observ, treci printr-un haos mental. Ai mers mereu înainte, spre nicăieri, ai mers doar de dragul mersului, picioarele ți se mișcau singure. Îi șopti sufletul, râzând.

- Iar ești ironic? Așa faci mereu, de mă trezești din gânduri...

- Dacă tot te-am trezit, hai, evadează pe-o pajiște cu flori și ciripit de păsărele, unde florile-ți zâmbesc și te alintă, iar morile de vânt îți flutură toate gândurile, fredonând în duet cu vântul și astfel gândurile se risipesc... Și dacă nu-ți trece, te duc pe marginea unui râuleț de munte, unde te poți răcori și îmblânzi și-apoi eliberat, poți zbura prin gânduri precum fluturii. Îl îndemnă sufletul și-apoi zbură.

©Aurelia Albatros, 2023

Ioan Muntean - focul din noaptea mea de septembrie - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - focul din noaptea mea de septembrie - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - Panorama literară, septembrie 2023

24. (cyberpoem)

ciclul nopţi (ciberpoeme în noapte)

focul din noaptea mea de septembrie

 

în noaptea mea de septembrie

un foc aprins

în inima mea a fulgerat

și-a aprins un vis

un vis de iubire

un vis de speranță

un vis de fericire

un vis de împlinire

 

focul aprins

şi-a aprins și sufletul meu

și-a aprins și gândurile mele

și-a aprins și viața mea

acum

în noaptea mea de septembrie

nu mai e întuneric

ci e lumină

și e căldură

și e iubire

 

©Ioan Muntean, 2023

contact organizatori: biblioteca.cronopedia@gmail.com sau fabulatortemporis@gmail.com