Se afișează postările cu eticheta cyberpoem suprarealist. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cyberpoem suprarealist. Afișați toate postările

vineri, 16 februarie 2024

Ioan Muntean - fost-ai lele (16) - Cronopediada grup - Cronopedia

Ioan Muntean - fost-ai lele (16) - Cronopediada grup - Cronopedia

Maraton Panorama Literară 2024, februarie

16. (poezie, cyberpoem)

ciclul „fost-ai lele"

fost-ai lele (16)

cyberpoem suprarealist

 

fost-ai lele în vântul serii

pe aripile viselor libere și fără griji

sub luna plină strălucind în cer

cântând cântece de dragoste

pe care le-am auzit ieri

 

fost-ai lele în răsăritul zorilor

cu razele soarelui pictând culori

pe câmpul verde

unde flori împodobesc în inimile noastre

povești de dragoste ce cresc

 

fost-ai lele în adâncul mării

unde valurile dansează în ritmuri vechi

în adâncul albastru

unde secretele se ascund

povești de iubire în inimile se scriu

 

fost-ai lele în vârful muntelui înalt

unde vântul șoptește povești din trecut

în vârful lumii

unde cerul se întâlnește cu pământul

iubirea noastră rămase constantă

 

fost-ai lele în răcoarea dimineții

unde roua picură pe frunzele verzi

în grădina secretă

unde fluturii dansează

iubirea noastră înflorește

așa cum florile înfloresc

 

fost-ai lele în căldura zilei

unde soarele arde în culori vii

pe plajele aurii

unde valurile se sparg

iubirea noastră crește puternică și largă

 

fost-ai lele în amurgul serii

unde cerul se aprinde în culori de rubin

pe malul râului

unde luna se reflectă

iubirea noastră rămâne veșnică și perfectă

 

fost-ai lele în visul nopții

unde stelele dansează în ritmuri infinite

în tăcerea nopții

unde dorințele se împlinesc

iubirea noastră strălucește

așa cum stelele sclipesc

 

©Ioan Muntean, 2024

 

text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară

joi, 15 februarie 2024

Ioan Muntean - fost-ai lele (15)

Ioan Muntean - fost-ai lele (15) - Cronopediada grup - Cronopedia

Maraton Panorama Literară 2024, februarie

15. (poezie, cyberpoem)

ciclul „fost-ai lele"

titlu

cyberpoem suprarealist

 

fost-ai lele în vântul serii

pe aripile viselor libere și fără griji

sub luna plină strălucind în cer

cântând cântece de dragoste

pe care le-am auzit ieri

 

fost-ai lele în răsăritul zorilor

cu razele soarelui pictând culori

pe câmpul verde

unde flori împodobesc în inimile noastre

povești de dragoste ce cresc

 

fost-ai lele în adâncul mării

unde valurile dansează în ritmuri vechi

în adâncul albastru

unde secretele se ascund

povești de iubire în inimile se scriu

 

fost-ai lele în vârful muntelui înalt

unde vântul șoptește povești din trecut

în vârful lumii

unde cerul se întâlnește cu pământul

iubirea noastră rămase constantă

 

fost-ai lele în răcoarea dimineții

unde roua picură pe frunzele verzi

în grădina secretă

unde fluturii dansează

iubirea noastră înflorește

așa cum florile înfloresc

 

fost-ai lele în căldura zilei

unde soarele arde în culori vii

pe plajele aurii

unde valurile se sparg

iubirea noastră crește puternică și largă

 

fost-ai lele în amurgul serii

unde cerul se aprinde în culori de rubin

pe malul râului

unde luna se reflectă

iubirea noastră rămâne veșnică și perfectă

 

fost-ai lele în visul nopții

unde stelele dansează în ritmuri infinite

în tăcerea nopții

unde dorințele se împlinesc

iubirea noastră strălucește

așa cum stelele sclipesc

 

©Ioan Muntean, 2024

 

text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară

marți, 13 februarie 2024

Ioan Muntean - fost-ai lele (13)

Ioan Muntean - fost-ai lele (13) - Cronopediada grup - Cronopedia

Maraton Panorama Literară 2024, ianuarie

13. (poezie, cyberpoem)

ciclul „fost-ai lele"

fost-ai lele (13)

cyberpoem suprarealist

 

fost-ai lele

ești acum o amintire

un val spulberat de valul neființei

unde-s ochii tăi ca stelele albastre

unde-s buzele tale ca rozele înflorite

 

fost-ai lele

o floare rară și gingașă

un crin parfumat în grădina vieții

acum ești doar o umbră

o fantomă fugitivă

o șoaptă a vântului

în noaptea târzie

 

fost-ai lele

o lumină caldă și blândă

un soare ce încălzea

sufletele înghețate

acum ești doar o licărire stinsă

o stea căzătoare

o amintire ce se pierde

în negura uitării

 

fost-ai lele

o lacrimă amară și fierbinte

o durere ce sfâșia inimi îndurerate

acum ești doar o picătură de rouă

pe o frunză

o șoaptă a tristeții

în tăcerea nopții

 

fost-ai lele

o rugăciune către cerul înstelat

o speranță ce ardea

în sufletele pierdute

acum ești doar o șoaptă a vântului

o adiere ușoară

o amintire

ce se stinge în lumina dimineții

 

©Ioan Muntean, 2024

 

text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară

Evenimentele zilei...