~ Tu ești păcatul, iar eu păcătoasa ~
~ În noaptea asta vreau să mă pierd în brațele tale
Și să-mi pui foc în toți porii pielii mele
Să uit de timp și să ard sub căldura atingerilor tale.
Mă seduci cu buzele tale umede,
Care degustă mierea de pe pielea mea,
Mă provoci, mă invadezi cu gura ta însetată,
Și mă faci să mă îndrăgostesc și mai rău de tine.
Când te las să mă iubești, mă sfârteci în gânduri care alunecă pe hârtie,
Se pare că sunt sortită pierzaniei și simt cum mă prăbușesc
În palmele tale împăturite care mă ard.
Te vreau aici între foile ce acoperă pielea mea
Cea care mă ajută să te simt atât de bine,
Te vreau aici între brațele mele, să le acoperi cu ale tale
Să construim drumuri noi,
Te vreau să-ți simt focul pe piele, sub luna plină ca prima oară,
Hămesită de foamea pielii cu gust de cafea
Să mă dezbraci, de suflet, de trup și de inimă,
Să mă dezbraci de esență și păcat.
Pune-mi în ordine gândurile, unul câte unul,
Așează-mă într-un sertar de vise și praf de stele,
Căci sunt un secret în tăcerea astrală și mă ascunzi,
Știu că mă ascunzi, dar nu știu dacă mă ascunzi de alții sau de tine,
De teama că te vei pierde de tot, prin inima mea.
O să ne păstrăm secretul, nu pentru a îi convinge pe alții,
Pentru că nu avem nevoie de Paradis să gustăm mărul,
Căci tu ești păcatul, iar eu păcătoasa, noi suntem Iad și Rai în același timp. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu