Aho, Aho de anul nou! Sănătate şi iubire de la mine pentru tine şi la anul care vine să îţi meargă numai bine. La Mulţi Ani cu bucurie, sănătate, fericire, pace şi multe împliniri. La mulţi ani, 2018!
La români, tăierea porcului în gospodăria proprie reprezintă un motiv de mândrie și de bucurie semnalând și apropierea Crăciunului. De-a lungul anilor, această activitate a creat la rândul ei o sumedenie de tradiții și obiceiuri.
Conform tradiției, cu o seară înainte de Ignat porcii visează că urmează să fie tăiați. Astfel, aceștia nu mai mănâncă, nu se mai îngrașă și nici nu mai pun carne pe ei.
De regulă, la tăierea porcului cei miloși din fire nu e bine să ia parte deoarece porcul moare cu mai mare greutate. Mai mult, carnea va fierbe mult mai greu. Bătrânii de la țară spun că după ce porcul este tăiat, parlit și spălat, se recomandă punerea unei paturi peste el și un copil să-l încalece. Astfel, anul viitor va fi unul lipsit de boli și plin de bogații, sănătate și prosperitate.
Pentru că cei care taie porcul să fie iertați de uciderea voită a animalului, este bine că ei să rostească cuvintele: Ignat, Ignat/ Porc umflat, iar înainte de a-l sacrifică să spună: Doamne ajută, să-l mâncăm sănătoși.
În regiunea Teleormanului, există o datină veche care spune că pe fruntea copiilor trebuie făcut semnul crucii cu sângele animalului sacrificat de Ignat. Astfel, se crede că aceștia vor fi sănătoși și roșii în obraji în anul ce vine.
Unul dintre momentele unice în cadrul ritualului anual al tăierii porcului este scosul splinei. Se obișnuiește că toți participanții să amuțească preț de un minut pentru că e lucru mare.
Conform tradiției populare, splină porcului de tăiat reprezintă cel mai de încredere „oracol” de consultant când vine vorba de naprasnicia iernii. Dacă la partea dinspre capăt splină este groasă, iarnă va fi una grea, cu multă zăpadă, în timp ce vara va oferi o recolta bogată.
Totuși, dacă splină este subțire iarnă nu va aduce foarte mult omăt, ci va fi mai degrabă geroasă iar primivara își va face apariția mai repede. În schimb, anul nu va fi la fel de îmbelșugat.
Nicio zi de Ignat nu este completă fără împlinirea obiceiului împământenit, și anume Pomană Porcului. Așa ceva nu paote și nu va fi omis niciodată de către cei care țîn cu sfințenie această sărbătoare. După ce porcul este tranșat, gospodarul va alege cele mai fragede bucăți de carne și i le da nevestei la bucătărie.
Denumirea de pomană porcului a fost dată de megiesi și reprezintă prima masă din porcul tăiat atunci. De asemenea, este și cea mai gustoasă. Carnea poate fi gătită fie în bucătărie, fie afară într-un ceaun alături de puțîn piper boabe, foi de dafin și apă. Cunoscutele porcării sunt servite de obicei cu mămăliguță aburindă, un bol de mujdei de usturoi și un pahar de țuică.
Uneori gospodării nu mai parlesc porcul dacă acesta are deja 2-3 ani deoarece soricul este prea gros și nu mai poate fi mâncat. Mai mult, acesta nu va putea fi folosit nici la prepararea bucatelor. Astfel, porcul tăiat va fi jupuit iar pielea să va fi folosită pentru opinci.
În zilele noastre, aceste opinci mai sunt folosite doar de țăranii vârstnici din unele regiuni ale Moldovei și doar pe timp de iarnă.
După ce porcul este jupuit, soricul trebuie uns bine cu sare pentru murături (sare grunjoasă) iar apoi se rulează. Acesta trebuie păstrat în acest mod 3-4 zile după care va fi desfăcut, întins pe bețe și lăsat afară în vânt că să se usuce. Cei norocoși pot lasă soricul la afumat, fie în pod, fie la afumatoare.
Ignatul este un motiv în plus de bucurie și pentru copiii din România: aceștia făceau rost de cea mai frumoasă jucărie – beșică de la porc. Iar la câteva zile distanță, copilașii mergeau la conlindat și nu se întorceau acasă până când nu aveau traistă plină.
În unele regiuni, untură de porc negru este folosită la vrăji. Mai mult, cei care erau bănuiți că vor deveni strigoi erau unși cu acest tip de untură. Conform tradiției, în ajunul sărbătorii vrăjitoarele umblă să fure belșugul caselor, iar gospodinele împrăștie mei și grâu în față casei pentru a le ține departe.
Conform tradiției, cu o seară înainte de Ignat porcii visează că urmează să fie tăiați. Astfel, aceștia nu mai mănâncă, nu se mai îngrașă și nici nu mai pun carne pe ei.
De regulă, la tăierea porcului cei miloși din fire nu e bine să ia parte deoarece porcul moare cu mai mare greutate. Mai mult, carnea va fierbe mult mai greu. Bătrânii de la țară spun că după ce porcul este tăiat, parlit și spălat, se recomandă punerea unei paturi peste el și un copil să-l încalece. Astfel, anul viitor va fi unul lipsit de boli și plin de bogații, sănătate și prosperitate.
Pentru că cei care taie porcul să fie iertați de uciderea voită a animalului, este bine că ei să rostească cuvintele: Ignat, Ignat/ Porc umflat, iar înainte de a-l sacrifică să spună: Doamne ajută, să-l mâncăm sănătoși.
În regiunea Teleormanului, există o datină veche care spune că pe fruntea copiilor trebuie făcut semnul crucii cu sângele animalului sacrificat de Ignat. Astfel, se crede că aceștia vor fi sănătoși și roșii în obraji în anul ce vine.
Unul dintre momentele unice în cadrul ritualului anual al tăierii porcului este scosul splinei. Se obișnuiește că toți participanții să amuțească preț de un minut pentru că e lucru mare.
Conform tradiției populare, splină porcului de tăiat reprezintă cel mai de încredere „oracol” de consultant când vine vorba de naprasnicia iernii. Dacă la partea dinspre capăt splină este groasă, iarnă va fi una grea, cu multă zăpadă, în timp ce vara va oferi o recolta bogată.
Totuși, dacă splină este subțire iarnă nu va aduce foarte mult omăt, ci va fi mai degrabă geroasă iar primivara își va face apariția mai repede. În schimb, anul nu va fi la fel de îmbelșugat.
Nicio zi de Ignat nu este completă fără împlinirea obiceiului împământenit, și anume Pomană Porcului. Așa ceva nu paote și nu va fi omis niciodată de către cei care țîn cu sfințenie această sărbătoare. După ce porcul este tranșat, gospodarul va alege cele mai fragede bucăți de carne și i le da nevestei la bucătărie.
Denumirea de pomană porcului a fost dată de megiesi și reprezintă prima masă din porcul tăiat atunci. De asemenea, este și cea mai gustoasă. Carnea poate fi gătită fie în bucătărie, fie afară într-un ceaun alături de puțîn piper boabe, foi de dafin și apă. Cunoscutele porcării sunt servite de obicei cu mămăliguță aburindă, un bol de mujdei de usturoi și un pahar de țuică.
Uneori gospodării nu mai parlesc porcul dacă acesta are deja 2-3 ani deoarece soricul este prea gros și nu mai poate fi mâncat. Mai mult, acesta nu va putea fi folosit nici la prepararea bucatelor. Astfel, porcul tăiat va fi jupuit iar pielea să va fi folosită pentru opinci.
În zilele noastre, aceste opinci mai sunt folosite doar de țăranii vârstnici din unele regiuni ale Moldovei și doar pe timp de iarnă.
După ce porcul este jupuit, soricul trebuie uns bine cu sare pentru murături (sare grunjoasă) iar apoi se rulează. Acesta trebuie păstrat în acest mod 3-4 zile după care va fi desfăcut, întins pe bețe și lăsat afară în vânt că să se usuce. Cei norocoși pot lasă soricul la afumat, fie în pod, fie la afumatoare.
Ignatul este un motiv în plus de bucurie și pentru copiii din România: aceștia făceau rost de cea mai frumoasă jucărie – beșică de la porc. Iar la câteva zile distanță, copilașii mergeau la conlindat și nu se întorceau acasă până când nu aveau traistă plină.
În unele regiuni, untură de porc negru este folosită la vrăji. Mai mult, cei care erau bănuiți că vor deveni strigoi erau unși cu acest tip de untură. Conform tradiției, în ajunul sărbătorii vrăjitoarele umblă să fure belșugul caselor, iar gospodinele împrăștie mei și grâu în față casei pentru a le ține departe.