luni, 17 decembrie 2018

Cum aşez tacâmurile

CUM asez TACAMURILE


Cum asez tacamurile? In ordinea in  care vin la masa felurile de mancare, tacamurile respective folosindu-se de la exterior spre farfurie ! Dar despre ...limbajul tacamurilor ati auzit?






Daca pe vremea lui Brâncoveanu se dădea zestre un pocal şi din el bea întreaga familie, iar  la curtea lui Ştefan cel Mare era aceeaşi regulă: circula un singur pocal în jurul mesei şi toţi musCum asez tacamurileafirii beau pe rând,  dupa cum amintea Sadoveanu  în scrierile lui despre pivnicerul lui Ştefan cel Mare, care sfătuia oamenii: „Vinul nu se bea ca apa, ca să se audă cum gâlgâie în gâtlej, ci îl primeşti pe limbă ca pe un şirag de mărgele, ca să-i prinzi agerimea şi mireasma“   astazi , codurile in ceea ce priveste servirea mesei si modul in care se aseaza tacamurile /vesela s-au schimbat. 

In ceea ce priveste asezarea veselei, tacamurilor, eticheta este unanim valabila si cunoscuta de profesionisti






Dar cum raspundem noi, beneficiarii ,  atunci cand masa se ia intr-un local si  vrem sa transmitem chelerului  un mesaj discret,  in privinta debarasarii mesei sau a faptului ca mancarea ne-a placut sau ...nu ? 



 Tacamurile se folosesc dinspre exterior spre interiorTacamul cel mai indepartat de farfurie se va folosi la primul fel.


1-      In cazul in care  doriti sa va invitati sotia la dans  fiindca a incept melodia voastra preferata  si nu doriti sa se ia farfuria , lasati tacamurile in farfurie, orientate cu varfurile spre partea de sus a farfuriei, in asa fel incat sa formeze litera A .

2-      Daca doriti sa vi se aduca felul urmator, tacamurile se aseaza in farfurie, furculita fiind pusa peste cutit, in centrul platoului, in forma de cruce.

3-       Daca doriti ca chelnerul sa transmita bucatarului ca ati apreciat mancarea, asezati tacamurile unul peste celalat, cu varfurile orientate in dreapta.

4-      In cazul in care dimpotriva, preparatul nu a fos pe gustul vostru, incrucisati furculitat si cutitul, intoducand lama cutitului printre dintii furculitei.

5-       Ati terminat de mancat? Asezati tacamurile unul langa celalalt, pe centrul farfuriei, cu varfurile in sus!

Totusi, nu luati aceste coduri ca fiind reguli unanim valabile, caci dupa cum spuneam,  ele difera de la timp la timpuri si de la casa la casa . De altfel, eticheta este diferita de la o regiune la alta, de la o tara la alta, de la un continent la altul asa cum ne arata  Lisa Mirza Grotts - Etiquette Expert.


marți, 11 decembrie 2018

Literatura popoarelor: LA VORBĂ, ÎNTR-O SEARĂ DE IARNĂ - de Emil Gârleanu

Literatura popoarelor: LA VORBĂ, ÎNTR-O SEARĂ DE IARNĂ - de Emil Gârleanu









LA VORBĂ, ÎNTR-O SEARĂ DE IARNĂ - de Emil Gârleanu





https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/I/71V1x-d1QLL._SY550_.jpg


Ioana Catinca tocmai se pregătea să verse ceaiul în pahare, când geamul înghețat sbârnâi, ca o darabană, supt loviturile cuiva dinafară. În aceeași vreme glasul unui bărbat străbătu în odaie:

— V-ați fi culcat odată cu găinile! Deschideți ușa mai de grabă că ne prefacem în sloiuri.

Cei din casă întoarseră capul spre fereastră; coana Catinca rămase cu samovarul în mână; numai conul Dumitrache striga vesel:

— Ce-ați încremenit așa? E glasul lui Costache, oamenilor!

Coana Catinca puse samovarul jos, și cu toții alergară în sala. Dădură la o parte, de lângă pragul ușei, sulurile îmbucate cu lână, și întoarseră cheia.

— Da pe semne a-ți vroit să tăieți gheața cu topoarele de pe noi, se auzi glasul conului Costache. Venim noi pe gerul ista, și voi habar de grijă n-aveți.

Coana Măndița, soția conului Costache, intră bătând din picioare, de frig.

— La o parte calicime, strigă conul Costache și, repezindu-se în mijlocul sălii, deschise brațele, apoi le făcu vânt, încrucișându-le pe piept, ca să se încălzească. 

— Da glagorie aveți voi să veniți pe jos, pe frigul ista? se miră conul Dumitrache, în vreme ce toți ajutau coanei Măndiței să se descotoșmănească de șal și de cațaveică.

Conul Costache își asvârlea într-una brațele, pocnindu-și palmele de spate, în tact, ca un ceasornic.

— Crapă ouăle corbului bre, mă-nțelegi? crapă ouăle corbului de ger, și Măndița mea: „nu, că să se plimbe”. Să se plimbe pe jos! Eu mi-am pus blana, după cum vedeți, am și un cojocel pe de desupt, din căciulă nu-mi iese decât nasul, și mor de frig. Și pe dânsa dă, a-ți văzut doar, o leancă, la gât cu o blană cât o coadă de șoarec, și-mi spunea că a asudat!

Apoi se întoarse către coana Catinca:

— Să mă ierți, coană Catincă, de-un cuvânt: zău așa că femeile au piele de drac. Zău, să mă ierți.

Toți începură să râdă. Dar coana Măndița, dolofană, și roșă la obraz ca o căpșună, se repezi la bărbatul dumisale, îi opri brațele din vântul ce-l luase, îi smulse căciula din cap, și începu să-i descheie paltonul.

— Ia desbracă-te frigurosule! Iacă! stai în casă cu căciula!

Într-o clipeală de ochi, conul Costache rămase cum spusese dumnealui, într-un cojocel fără mâneci, îmbrăcat pe deasupra redingotei. Un râs puternic sgudui sala.

Intrară cu toții în odaia unde rămăsese samovarul fierbând. Conul Costache nu putea tăcea nici cum. 

— Îți spun eu dumitale, și să mă crezi, că, dă, îs cu șase luni mai mare decât tine, femeile au piele de drac. Ce-i vorbă Crapă ouăle corbului și...

Coana Catinca îi tăie vorba;

— Ia stai ici omule, și lasă ouăle corbului. Bea mai bine un ceai. Ia ajută-mi Gheorghiță, se întoarse dumneaei către băetul dumisale.

Gheorghița luă samovarul de jos, și turnă apa fierbinte în pahar. Apa se făcu arămie.

– Cam tare, coană Catincuță, și nu mai dorm o mie de ani pe urmă.

— Pune lămâie, că-l taie.

— Bine zici, dar mai întăi, stai puțin.

Și conul Costache puse manele deasupra paharului din care se ridicau aburii mirositori.

— Așa! acu mi-am încălzit mânele, să-mi încălzesc și gâtul.

Conul Dumitrache se întoarse către coana Măndița:

— Mă rog, totdeauna a fost așa friguros, coană Măndiță?

— E he! răspunse dumneaei, ia spune-i că vrei să mergi la vânat, acuma pleacă, îl vezi? uite-așa în cojocel și-n surtuc. Mi-l cunosc eu, coane Dumitrache! Uite ici.

Și uitându-se, zâmbind, pe furiș la soțul dumisale, își arătă părul alb ca omătul.

— La dânsa să te uiți, strigâ după ce înghiți odată și bine din pahar, uitați-vă la mine, cum m-a 'nălbit!

Toți începură să râdă. Conul Costache n-avea un fir de păr alb. 

Apoi, după ce spuse aceste, veselul boier se întoarse către Gheorghiță care se așezase pe divan lângă nevasta lui, Profirița, ținându-i dinainte, pe-o farfurioară, paharul cu ceai.

— Tu bagă bine de samă, că eu o știu pe Prohirița ta; dacă nici dânsa nu te-a înălbi, apoi să știi că te-a lăsat Dumnezeu să rămâi negru pe cap.

Fata se-nroși.

– Vai! ce spui coane Costache! Se poate să crezi mata...

Boierul se prefăcu a n-o fi auzit și urmă:

— Tu n-ai nevoie să mă spui ei, dar dă, eu care-s mai mare decât tat'tău cu nouă luni.

— Cu șase, Costache.

— Cu șase luni, am drept să deschid ochii băietului.

Mai sorbi odată din pahar și se întoarse către Profirița:

— Îmi pare bine că te găsesc singură fetiță, să-ți spun verde, că mie nu mi-i frică de tat'său: Gheorghiță a dumitale, dă, e cam așa-ș'așa; știi, eu îți vorbesc pe șleau...

Fata râse și întoarse ochii către bărbatul ei:

— A! de iștia îmi ești?

— Iacă! nu-i jumătate de ceas de când a venit și v-a amețit de cap.

În toată vremea asta, coana Catinca, nu mai putuse de râs. 

— Lasă-l Măndițo, când intră conul Costache în casă parcă răsare soarele.

— Măi Costache, de asta nu 'nbătrânești tu, adăogă boierul Dumitrache...

Conul Costache mai ceru un pahar cu ceai, puse într-însul două linguriți de rom, o felie de lămâie, și întrebă:

— V-a adus la vreme vânatul?

— Eram tocmai la masă, îți mulțumesc. Când l-ai împușcat?

– Apoi dacă n-a fost alaltăeri, apoi să știi Dumitrache-trache, c'a fost eri. Să știi că ieri a fost. O dandana întreagă! Pană l-am împușcat m-au trecut, vorba Măndiței, toate sudorile.

Cei bătrâni zâmbiră pe ascuns; știau patima conului Costache să spuie câte-n lună și-n soare despre vânătorile dumisale, mai ales când îl ascultau ageamiii.

Pe Profirița, nu o răbda inima să tacă:

— Da cum l-ai împușcat coane Costache?

— Greu, duduie Prohiriță, tare greu. Vezi mata, la iepuri nu te duci ca la urși sau lupi; ci-ți iei colea un haliciu, două, cât îți trebue să-l nimerești drept între urechi, căci altmintreli nu e bun la gust. Aista era bun?

— Tare bun, răspunse serioasă de tot, duduia Profirița.

— Apoi să știi că-l nimerisem drept între urechi. Cum îți spun îmi iau eu două halice, — eu pun in pușcă numai câte unul; vânătorii proști, cum ar fi Dumitrache, pun câte două. Ei, dar în sfârșit, eu n-am cu ei nici în clin nici în mânecă. Merg eu, merg, prin pădure, și deodată îmi iese în față, de după un hățiș, — știi ce-i hățiș?

— Știu, cum nu. 

— Apoi după cum îți spuneam, îmi ese de după un hățiș, o haită de lupi! Eu singur și cu două, halice, ș-acele pentru iepuri! Ce te faci Costache-puiule? Mă dosesc după un copac. Ce să fac? Să dau în lupi? Bine, omoram eu poate doi, dar mă gândeam că mă dusesem după iepuri; ș-apoi doi lupi nu-s doi iepuri. Acolo-i carne nu glumă; mă gândeam la biata Măndiță cât avea de tăbârcit cu dânșii.

Duduia Profirița făcuse niște ochi mari, mari.

Inima însă, urmă conul Costache, îmi da ghes. Cum ciracul să las eu lupii să treacă pe lângă mine, așa ca un prost? Pun un haliciu și trag: lupul pe care-l țintisem se ridică în două labe, se învârtește și grămadă jos. Avusesem noroc. Ceilalți o rup de fugă ca niște ogari. Ș-atâta răscoală făcea, prin pădure, goana lor, că se speriase lighioanele și mișunau iepurii încolo, și-ncoace, ca vrăbiele. Pun al doilea haliciu, buf, și dau peste cap și-un epure. Iau lupul în spate, iepurile suptsuoară și acasă.

Conul Costache bău din pahar, tuși, privi pe supt gene, către coana Catinca și conul Dumitrache, care de abia se stăpâneau, și urmă să povestească:

– Acasă altă pacoste! Măndița, nu, că de ce i-am adus lup? „Când să-l jupuiască ea, când să-l pregătească? Mâne-i Duminecă, doar nu-i păgână.” Bine soro, îi zic, fă și tu lupul întăi și scapă de dânsul. Și m-a ascultat, a pregătit lupul, de și-a luat grija.

— Dar cu iepurile ce-ați făcut, întrebă în- grijată, duduia Profirița?

— Iepurele îl fac mâine. Îți trimitem noi, nu-ți fie grijă, duduie Profiriță. 

— Păi cel de azi n-a fost iepure, coane Costache? Doar n-am mâncat lup, spuse, cu lacrămile în ochi, duduia Profirița.

– Era negrie carnea?

— Ba era chiar neagră.

— Apoi lup ați mâncat. Bun lucru nu e așa?

Duduia Profirița, încrezătoare cum era, se făcu galbenă și mai să-i vie rău. Coana Măndița alergă lângă dânsa.

— „Caută-ți de treabă copilă. Costache glumește.” Apoi se întoarse către bărbatul dumisale, care, foarte serios, răsucea între degete o țigară.

— Ei! d-apoi prea ești din cale afară. De știam c-o să ajungi aici, îți închideam eu gura.

— Da să vezi duduie cum am împușcat, mai dăunăzi, un porc sălbatic.

— Lasă coane Costache, nu mai povesti că-mi vine rău, se jălui fata. Eu credeam că le spui într-adins.

Cei doi boieri începură să râdă cu lacrămi. Gheorghiță se uita îngrijat la nevasta lui, căreia cucoanele îi dădeau să mănânce zahăr cu rom.

Conul Costache începu iar: 

— Ageamiilor, ageamiilor! Dacă le crede el Dumitrache, apoi, voi, tinerețea, să nu le credeți!

Și-și aprinse țigara.

— Măi Costache zău că tu n-o să îmbătrânești niciodată, îi răspunse prietenul său.

— Și de ce aș îmbătrâni omule? Casă am, bani am, sănătos tun sunt, nevastă căzută din cer am, de ce aș îmbătrâni?

— Ia auzi-l Catincă, acuma caută să mă înbuneze dumnealui.

— Parcă nu-l văd eu ce hram poartă? Apoi coana Catinca se întoarse către conul Costache.

— Șireți îmi mai sunteți!

- „Ei da, ce e dreptul, mă uit eu la Dumitrache...” îi răspunse boerul.

— Ba uită-te la tine, lasă-mă pe mine, se grăbi să spue conul Dumitrache.

— Apoi să vă povestesc eu... mai adaogă conul Costache.

Dar nevasta dumisale îi luă înainte:

— Ba să nu mai povestești nimic. Am venit pentru o jumătate de ceas, și tu văd că vrei să nu ne mai culcăm în astă noapte, pesemne. Hai!

Conul Costache își mai răsuci o țigară, o aprinse, și ieșiră cu toții în sală. Coana Măndița se îmbrăcă într-o clipă, dar hazliul boier, după ce-și puse blana și-și înfundă capul în căciulă, de-i cuprinse toată ceafa, și obrazul pănă la nas, mai ceru:

— Măi Dumitrache, n-ai tu o blană mai largă s-o îmbrac peste a mea?

— Caută-ți de treabă coane Dumitrache, căci glumește, spuse coana Măndița. 

După ce-și spuseră bună seara, și își urară somn ușor, cei doi mosafiri plecară. Coana Catinca închisese ușa, și era gata să aștearnă la loc, lângă prag, sulul cu lână, ca să nu intre frigul, când glasul conului Costache se auzi afară. Conul Dumitrache deschise iarăși ușa și ieși sa vadă ce-i.

— Ce e Costache!?

— Păi tot carne de lup era, îmi spune și Măndița.

— „Bată-te norocul să te bată”, răspunse conul Dumitrache, și intră în casă. 



https://i.pinimg.com/originals/71/c1/d4/71c1d4cf2c2851f0be7705087fe61b20.gif

joi, 6 decembrie 2018

Vocea României: votaţi MĂDĂLINA COCA!

Vocea României: votaţi MĂDĂLINA COCA!





Sincer, nu am mai făcut niciodată aşa ceva. Am dat curs unei invitaţii-rugăminţi în virtutea relaţiilor de prietenie ce ne leagă. Nu aveam nimic de pierdut. Mai jos aveţi rugămintea iniţială a colegului şi prietenului meu cantemirist de Breaza 1975, Mircea Rusu Viorel. Am Vota acum o săptămână.

Se pare că votul meu şi al altora ca mine a contat. Aşa că în această seară sunt şi suntem chemaţi din nou la vot. Mircea a apelat din nou la mine, ştiind că mă ocup de reţele sociale, că am peste 4.000 de abonaţi şi că dacă vreau pot să apelez la ei.

Aveţi mai jos toate datele necesare pentru a vota. Ştiu că puteţi. Apelez nu numai la colegii de promoţie cantemiristă sau radiolocatoristă. Apelez la toţi abonaţii, simpatizanţii şi membrii reţelelor sociale pe care le administrez: măcar pe www.vocearomaniei.protv.ro/votează puteţi acorda un vot pentru MĂDĂLINA COCA (MADALINA).

Dacă este să căştige şi în această seară putem aduna şi noi, fiecare, câte o picătură de mulţumire în sufletul nostru că am ajutat la victoria ei!



 Cine e Mădălina Celine Coca de la Vocea României? Lucrează ca analist financiar într-o bancă



Mădălina Celine Coca face parte din echipa Andrei, în semifinala Vocea României. Aceasta are doua pasiuni total diferite!
Mădălina vine din Paris unde lucrează că analist financiar într-o banca și solistă într-un band. Concurenta de la Vocea României a fost la 12 ani remarcată la o serbare. A continuat cu participarea la diverse concursuri și festivaluri. Apoi a făcut canto la școala Danei Dorian, însă a pus pauză muzicii. Ulterior, când a ajuns în Franţa, a reluat legătura cu muzica. Acolo a cunoscut diverși muzicieni alături de care a început să cânte.

Mădălina locuiește în Franța de aproape 9 ani, a plecat acolo cu o bursă Erasmus, unde a şi continuat studiile, Finanțe Bănci. A reușit să se angajeze destul de repede. Pe parcursul timpului a schimbat 4 joburi, în acelaşi domeniu.

Cea mai mare realizare pe plan profesional a fost obținerea unei duble diplome în finanțe și administrarea afacerilor în Franța și România, că șefa de promoție. Un alt moment de mândrie a fost obținerea Trofeului de la Amara și a altor premii la Festivalul Național George Grigoriu.

În România s-a întors acum doar pentru Vocea României, dar dacă ar reuși pe plan muzical, s-ar restabili în țară să își construiască o carieră aici. Pe lângă muzi că, ea este pasionată de călătorii, sport şi teatru.

Despre talentul său, ea crede că talentul îl moștenește de la bunica, şi mama ei are ureche muzicală, însă doar ea a reușit să exceleze în acest domeniu.

Votează sau prin SMS la 1200, în timpul edițiilor Live, și decide soarta competiției. Limita de vot este de 10 SMS/concurent.



Tariful este de 1.19 Euro (TVA inclusă), numărul este valabil în rețelele Telekom, Orange, Vodafone și DigiMobil.



Pentru a putea vota , accesează pagina​​ ​​www.vocearomaniei.protv.ro/votează. Trebuie să te autentifici în platforma de vot folosind Login cu Facebook. Poți vota o singură dată într-o sesiune de vot, marcată în emisiune prin Start/Stop.



De LA Rusu Mircea Viorel (citire):

În această seară la Vocea României va evolua COCA Mădălina, fiica unui fost LM-ist din Brează, devenit apoi ofiţer de artilerie.

George Coca mi-a solicitat votul. Întâi l-am întrebat dacă vrea votul meu sau vrea mai multe voturi.

L-am întrebat dacă realizează ce înseamnă forţa unei PROMOŢII.

Cu ceva reţinere, a zis că românii sunt astăzi dezbinaţi şi probabil că aşa sunt şi ofiţerii.

Eu am altă convingere şi în virtutea acesteia i-am propus un târg, ştiind că noi când vrem ceva suntem uniţi: dacă Promoţia 1975 a LM Breaza şi Promoţia 1978 a Şcolii Militare de ofiţeri de Artilerie o vor vota determinant pe Mădălina COCA, ea, micuţa care se juca printre noi, va mulţumi public celor două promoţii. Ce frumos, ce înălţător ar fi pentru ea, pentru familia ei şi pentru noi! Să ni se mulţumească public, nouă, celor două promoţii, în asemenea circumstanţe?!

Mai mult, vom atrage atenţia decidenţilor zilei ca NU trebuie să ne treacă la „alte boabe” atunci când li se cere să ne respecte. Forzza Coca, forzza Brează, forzza Sibiu, Constanta, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Bobocu şi oriunde copiii acestei ţări devin militari de nădejde! Am învins, învingem şi vom învinge cât vom trăi, vă ştiu puternici şi determinaţi. Am încredere în voi!

Să câştige o fiică de militar. Începeţi să votaţi imediat ce sunt prezentaţi cei doi concurenţi.






sâmbătă, 1 decembrie 2018

La mulţi ani România 100! La mulţi ani, români!

La mulţi ani România 100! La mulţi ani, români!




1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți romanii. Ne face plăcere să transmitem salutările noastre tutror membrilor cronopedieni şi românilor deosebiţi.
La Mulți Ani şi petrecere frumoasă de Ziua Națională!


De când se ştie, românul trăieşte cu credinţa în suflet. La fel cum Dumnezeu ne iubeşte pe noi, la fel şi noi trebuie să ne iubim Patria şi s-o respectăm.
La Mulţi Ani Române, fii mândru de ţara ta!





vineri, 16 noiembrie 2018

Viaţa şi pătimirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei (16 noiembrie)

Viaţa şi pătimirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei (16 noiembrie)







Viaţa şi pătimirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei (16 noiembrie) - Colecţia "Vieţile sfinţilor" a Bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean


miercuri, 14 noiembrie 2018

mini-concurs Cronopedia – ediţia a 7-a – fotopoem cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”

mini-concurs Cronopedia – ediţia a 7-a – fotopoem cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”



mini-concurs Cronopedia – ediţia a 7-a – fotopoem cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”


Pentru luna noiembrie 2018 vă propunem, în cadrul mini-concursului Cronopedia – ediţia a şaptea – un mini-concurs def fotopoeme cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”.



1. Genul literar abordat: poem în proză sau proză poetică (prozopoem)



Un poem în proză este un poem care are caracteristica de a nu se supune nici unei reguli structurale precise privind rima, numărul de silabe al fiecărui vers, ritmul etc. Cu toate acestea un poem în proză se recunoaște ușor prin forma sa elaborată: calitatea imaginilor, jocurile de sonorități, efectele rimelor îi dau o poeticitate imposibil de negat chiar dacă uneori folosește o limbă prozaică. El se distinge de proza poetică prin unitatea și lapidaritatea sa.



PROZOPOÉM s. n. poem în proză. (< proză + poem), proză poetică



POÉM ~e n. 1) Creație literară de proporții mari, de obicei în versuri, cu caracter epic, având conținut bogat în evenimente. ◊ ~ în proză creație literară în proză caracterizată prin lirism, ritm și limbaj metaforic. 2) Compoziție muzicală cu caracter lirico-narativ. ◊ ~ simfonic compoziție muzicală de proporții mari pentru orchestră, cu bază literară. /<fr. poeme, lat. poema



PRÓZĂ s.f. 1. Scriere, vorbire care nu este supusă regulilor de versificație, care nu este redată în versuri; scriere în limbaj obișnuit. Proză poetică = proză ritmată și rimată. 2. (Fig.) Scriere lipsită de elemente artistice; banalitate; vulgaritate. [< fr. prose, it., lat. prosa].



2. Tema generică: Prăbuşire în ploaia de cuvinte. Fiecare poem va avea un titlu individual de maxim 5 cuvinte; atât tilul cât şi textul vor ilustra în cuvinte imaginea aleasă.



3. Număr de texte pe un participant: organizatorii pun la dispoziţia concurenţilor 6 fotografii – fără titlu; participarea în concurs presupune postarea unui set de 4 texte, astfel:

- 3 texte pe baza alegerii a 3 din cele 6 fotografii (aceste texte se vor posta de către autor în intervalul destinat postărilor, îm preună cu fotografia aleasă şi împreună cu un ataşament conţinând postarea transpusă pe şablonul de verificare pus la dispoziţie de organizatori)

- 1 text pe baza unei fotografii alese de autor din creaţii proprii sau preluări de pe internet (acest text constituie şi textul-pilot ce va fi trimis iniţial pe adresa concursului pentru validarea înscrierii);

- cele 4 texte participă individual la concurs!

- suplimentar orice concurent poate posta opţional (după postarea integrală a primului set de texte), încă un set de 4 texte, constituit în aceleaşi condiţii abordând pentru fiecare text celălalt gen literar abordat (dacă textul 1 din primul set a fost poem în proză,, textul 1 din al doilea set va fi proză poetică); imaginile folosite pot fi repetate o singură dată.

- cel de al doilea set de texte nu aduce beneficii suplimentare concurentului (concursul este pe texte, nu pe autori).



4. Condiţii speciale ale ediţiei:

- fiecare text va avea un titlu inspirat de tema concursului, iar ca subtitlu genul literar abordat

- fiecare text va avea minim 35 sau maxim 100 de linii (conform modelului trimis în ataşament);

- imaginea folosită pentru fotopoemul la alegere va avea o rezoluţie de minim 800 pixeli şi o dimensiune printabilă de 8 x 5 cm sau 5 x 8 cm; poate fi imagine proprie sau cu sursă specificată de pe internet;

- fiecare text postat pe site va avea un ataşament cu o copie pe şablonul pus la dispoziţie (lipsa ataşamentul este motiv de descalificare a respectivului text);

- se admite un singur rând liber (opţional) între paragrafe/strofe;

- textele care sunt sub limitele minime impuse vor fi descalificate;

- textele care depăşesc limitele maxime vor fi trunchiate în partea de final şi depunctate în raport cu depăşirea realizată;

- în cazul folosirii celui de al doilea set opţional de texte, o imagine folosită în primul set poate fi repetată cel mult odată în al doilea set.



5. Juriul va fi format din: Ioan Muntean, Gabriela Mimi-Boroianu, Matei Ioaniţiu.



6. Valoarea premiilor (diplomă tipărită plus):

- premiul I – 50 lei (pachet 3 volume România, eterna poveste)

- premiul II – 20 lei (2 exemplare din revista Taifas literar pe luna octombrie 2018)

- premiul III – 10 lei (1 exemplar din revista Taifas literar pe luna octombrie 2018)

- menţiune.



Textele participante se pot reuni într-o culegere editată de Biblioteca Cronopedia în format electronic sau/şi în format tipărit în măsura în care sunt asigurate tipărirea a 50 exemplare (600 lei).



Adresa de comunicare pentru mini-concursul Cronopedia este:miniconcurs.cronopedia@gmail.com.



Etapele mini-concursului:

1. perioada de înscriere: 15-19 noiembrie;

2. preselecţia autorilor: 20 noiembrie;

3. perioada postărilor: 21-25 noiembrie (de la START POSTĂRI la STOP POSTĂRI); pot începe comentariile fără vot;

4. preselecţia textelor, comunicare texte eliminate, START VOT;

5. perioada aprecierilor: 26 noiembrie START VOT până la 30 noiembrie STOP VOT (comentarii şi vot prin steluţe);

6. perioada de centralizare a datelor şi vot de specialitate: 30 noiembdrie STOP VOT până pe 3 decembrie; în final se afişează nota membrilor votanţi, nota statistică, nota juriului şi în final clasamentul primelor 10 lucrări şi premiile.

Fotografiile propuse:

foto 1:




foto 2:




foto 3:




foto 4:




foto 5:




foto 6:






fişier şablon: Titlu fotopoem (subtitlu)

Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie)

Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie)







Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie) - colecţia "Vieţile sfinţilor" a bibliotecii - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor” apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.


marți, 13 noiembrie 2018

Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului (13 noiembrie)

Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului (13 noiembrie)







Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului (13 noiembrie) - Colecţia "Vieţile sfinţilor" a Bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine fotografii cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.


joi, 8 noiembrie 2018

Revista Taifas literar nr. 6 (22), iunie 2018

Revista Taifas literar nr. 6 (22), iunie 2018










Taifas literar nr. 6 (22), iunie 2018;

- ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198; Fondată la Constanţa, noiembrie 2015; REDACŢIA REVISTEI: Director-fondator: Lenuş Lungu; Redactor-şef: Gabriela Mimi Boroianu; Tehnoredactor: Ioan Muntean; Corectori: Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean; Redactori: Lenuş Lungu, Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean, Puiu Răducan, Costel Avrămescu; Grafică, coperţi, ilustrare: Ioan Muntean – prelucrare foto web.

MIHAI ŞI GAVRIL (4)

MIHAI ŞI GAVRIL (4)



variante

Variante ale numelui:

Numele Gabriel \g(a)-briel, gab-riel\, se pronunţă (în engleză) GAY-bree-el. Varianta Gavril este foarte populară în Rusia; Gabi - prescurtare a numelor Gabriel, Gabriela; Gable - nume din franceza veche, nume scurt pentru Gabriel; Gabriela - feminin pentru Gabriel; Gabrielle - feminin francez pentru Gabriel; Gaber, Gavriel, Gabrieli, Gabion, Gabrielsen, Gavrilichev, Gabarkiewicz, Gawrysiak - nume ale cruciaţilor; Kaapo, Kaapro - variante finlandeze; variante arabe pentru Gabriel: Jibril, Jibrīl, Jibreel, Jabrilæ sau Djibril.



Celebrităţi purtătoare ale numelui:

Muzică: Peter Gabriel; scriitori: Gabriel Farcia Marquez; fotbalişti: Roman Gabriel; actori: Gabriel Byrne.



Alte variante: Gab, Gabbi, Gabbie, Gabby, Gabe, Gabi, Gabie, Gabrian, Gabriele, Gabrielli, Gabriello, Gaby, Gavriel, Gavril sau Gavrilo, Gavrilă, Găbiţă.

Nume de familie (româneşti) derivate: Gavrilă, Gavrilescu, Gabrielescu.



Tradiţii, datini, obiceiuri

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindină, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.

În trecut, în societatea tradiţională, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din faină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Aceasta turtă se aruncă în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvara toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.







MIHAI ŞI GAVRIL (3)

MIHAI ŞI GAVRIL (3)



Origine nume Gavriil

origini

Sfântul Arhanghel Gavriil

În limba ebraica, Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu Se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Domnului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Înaintemergătorului. Păstorilor le arată ca li S-a născut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului.



Gabriel – Unul dintre cele mai populare si deopotriva apreciate nume de persoana din spatiul romaneste este, fara discutie, prenumele de baiat Gabriel, care, potrivit cercetatorilor lingvisti, provine dintr-un nume vechi de origine ebraica. Semnificatia numelui Gabriel este clara si nu ar trebui sa ne puna nicio problema. Astfel, in componenta numelui de persoana in discutie recunoastem elementul final „-el”, ce provine de la Elohim, numele divinitatii (vezi Samuel si Daniel) si care inseamna „Dumnezeu”.

Totodata, al doilea element ar fi reprezentat de verbul „gabar”, cu sensul de „a fi puternic”. Pe de alta parte, unele ipoteze sustin ideea potrivit careia numele de origine ebraica Gabriel ar avea la baza substantivul comun „ghebar”, ce inseamna „barbat”, insa aceasta intepretare tine de etimologia populara. Nu putem tine seama, de asemenea, nici de structura „barbatul Gavriil”, ce apare in diferite texte. Prin urmare, semnificatia numelui Gabriel ar putea fi „Dumnezeu este puternic”.

Un aspect la fel de interesant se refera si la statutul acestui nume, mai cu seama la fenomenul de raspandire. La inceput, era folosita forma Gavriil, aceasta pronuntandu-se astfel. Se pare ca numele Gabriel a patruns in onomastica noastra prin intermediar slav, in cele din urma, devenind foarte popular. Fenomenul de raspandire poate fi pus pe seama cultului Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. De altminteri, este clar ca acest nume de persoana a devenit popular datorita semnificatiei sale religioase.



semnificaţie

Numele „Gabriel” de la "Gowriel", semnifică în limba ebraică „Dumnezeu este puterea mea” (latină: Sanctus Gabriel; italiană: San Gabriello; arabă: Jibrail).

Numele său este menţionat de patru ori în Biblie, niciodată însă ca „arhanghel”: de două ori în Daniel (8.16 şi 9.21) şi de două ori în Luca (1.19 şi 1.26). De fiecare dată apare ca un mesager care aduce veşti importante. Mai întâi, el l-a anunţat pe Daniel despre întoarcerea evreilor din captivitatea babiloneană, după care i-a revelat (printr-o viziune spirituală) viitorul naţiunilor. Tot el i-a spus lui Zaharia (la o vârstă înaintată) că soţia sa (Elisabeta) îi va naşte un copil (Ioan Botezătorul), şi în cele din urmă i-a spus Mariei că ea este cea aleasă dintre femei.

Gabriel (Gavril) este, alături de Arhanghelul Mihail, unul dintre cei mai importanţi îngeri în cadrul tradiţiei iudeo-creştine şi a celei islamice. Este cel de-al doilea în rang printre Arhangheli.

Profetul Mahomed afirmă că Gabriel (Jibrail), cel cu 140 de perechi de aripi, i-ar fi dictat Coranul, vers cu vers. În tradiţia islamică, Gabriel este considerat a fi spiritul divin al adevărului.

În tradiţia ebraică Gabriel este îngerul pedepsei divine care s-a abătut asupra oraşelor Sodoma şi Gomora.



Gabriela – Prenumele de fata Gabriela, unul dintre cele mai populare si, in acelasi timp, frumoase nume de persoana din onomastica noastra, are o semnificatie clara. Astfel, cercetatorii lingvisti sunt de parere ca acest prenume feminin corespunde unui nume stravechi de origine ebraica, in componenta caruia recunoastem elementul „el”, ce provine de la Elohim, numele divinitatii, si care inseamna „Dumnezeu”. De asemenea, specialistii considera ca numele in discutie are la baza si verbul „gabar”, ce poarta sensul de „a fi puternic”.

Potrivit unei alte ipoteze, numele Gabriela ar avea la baza substantivul comun „ghebar”, ce inseamna „barbat”, numai ca aceasta semnificatie apartine etimologiei populare. Prin urmare, semnificatia numelui Gabriela ar fi „Dumnezeu este puternic”. Fenomenul de raspandire al acestui nume, precum si al corespondentul masculin, poate fi pus pe seama semnificatiei sale religioase. In sfarsit, in onomastica noastra, prenumele de fata in discutie a patruns prin intermediar slav.



Semnificatia numelui Gabriella



Gabriella – Prezent in onomastica ungureasca, suedeza, italiana si englezeasca, prenumele de fata Gabriella corespunde, in limba romana, numelui Gabriela, singura diferenta intre acestea fiind reprezentata de dublarea literei „l”. Semnificatiei numelui Gabriella este clara, intrucat a fost apropiat de un nume vechi de origine ebraica, in componenta caruia recunoastem verbul „gabar”, ce inseamna „a fi puternic”, si elementul „-el”, ce provine de la numele divinitatii, Elohim, insemnand „Dumnezeu”. Pe baza acestor informatii, se poate spune ca semnificatia numelui Gabriella ar fi „Dumnezeu este puternic”.

istoric



În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Lumea îngerească a fost creată de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent şi nici din fiinţa Sa. Referatul biblic despre creaţie nu vorbeşte în mod precis despre crearea îngerilor. Sfinţii Părinţi afirma că la creaţie nu se vorbeşte explicit despre îngeri din două motive: evreii, înclinaţi spre idolatrie, ar fi căzut uşor în rătăcirea idolatra a popoarelor vecine şi al doilea motiv ar fi ca în cartea Facerii se urmăreşte numai înfăţişarea începutului lumii văzute.

În ceea ce priveşte ierarhia îngerească, Dionisie Areopagitul vede cetele îngereşti în număr de nouă, aşezate în câte trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stăpânii; Începătorii, Arhangheli, Îngeri. Biserica şi-a dat consimţământul asupra acestei ierarhii prin introducerea ei în pictura bisericească.

Pentru că îngerii sunt netrupeşti, la ei nu se poate vorbi de sex şi nici de o transplantare a speciei (Fac 6,2), deci, ei nu se căsătoresc, nu se înmulţesc (Matei 22,30) şi nici nu mor (Luca 20, 35-36). Îngerii îşi transmit unii altora propriile lor gânduri şi hotărâri fără să rostească cuvinte. Însă, pentru îndeplinirea slujbei lor, pot lua înfăţişare omenească (II Reg 6,17), pot să vorbească, să mănânce, să apară îmbrăcaţi şi uneori purtând aripi (Fac. 32,25; Luca 24, 4; Matei 28,3; Apoc 14,6).

Lucrarea principală a îngerilor este aceea de a-l întări şi susţine pe om în a transfigura lumea.



Sărbătoarea Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil

Această sărbătoare a fost la origine o simplă aniversare anuală a sfinţirii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare în cele mai vechi sinaxare ca fiind o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu ea a de-venit o sărbătoare comună a tuturor Sfinţilor îngeri.

În Mineiele ortodoxe întâlnim alte patru zile liturgice consacrate pomenirii Sfinţilor Arhangheli sau unor minuni făcute prin puterea lor:

- La 6 septembrie, se săvârşeşte pomenirea unei minuni făcute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, în Colosse din Frigia;

- La 26 martie, a doua zi după praznicul Buneivestiri, prăznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil;

- La 13 iulie, prăznuim al doilea Sobor al Ar-hanghelului Gavriil, care este la origine ziua sfinţirii unei bi-serici vestite a Sfântului Arhanghel Gavriil;

- Serbarea Arhanghelului Gavriil din Adin, în ziua de 11 iunie (fără slujbă), când se comemorează apariţia acestui sfânt Arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), unde el ar fi învăţat pe un călugăr să cânte pentru prima oară partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare: Axion esti, adică: Cuvine-se cu adevărat...; faptul s-ar fi întâmplat prin sec. X, iar serbarea a rămas până azi limitată la manăstirile atonite.

[...]







MIHAI ŞI GAVRIL (2)

MIHAI ŞI GAVRIL (2)





Variante internaţionale ale numelui Mihai

Micaela, Micah, Michael - varianta anglo-saxonă, Michaela, Michal - varianta a numelui Michael (Mihai), Michel - varianta franceză pentru numele Mihai, Michelangelo - combinaţie a numelor Michel şi Angelo (în greacă , „mesager”), Michele - varianta italiană pentru numele Mihai, Michelle - varianta franceză pentru numele Mihaela, Mick - prescurtare a numelui Michael, Micky - diminutiv al numelui Mick, Miguel - varianta spaniolă pentru numele Mihai, Mihaela, Mihai, Mihail, Mihnea - nume posibil provenit din Mihai ; sau , nume romanesc vechi având aceeaşi rădăcină cu cea a verbului „a mâhni”, Mihu - variantă a numelui Mihai, Mike -forma scurtă a numelui Michael, Mişu (Mishu) - prescurtarea a numelui Mihail, Mitchell -variantă a numelui Michael, Mica - prescurtare de la Mihaela.



Michael \m(i)-chael\, se pronunţă în engleză MYE-kal, Michael, şi Myatt (Anglia),. Michiel (în Ţara Galilor) este folosit frecvent; Michell şi Mitchell (Scoţia),. Miguel (mee-GEL) în Spania şi Portugalia; Michel, Miell, Miall, Michel, Micheau, Micheu, Michelet, Michelin în Franţa şi popular în Olanda; Michiel (mee-KHEEL), Mische, Mish, Misisch sau Miscke în Germania; Mikael, Mikell, Mikkel în ţările scandinave; Michail, Mikhail în Rusia; Michal, Miell Michalik sau Mielnik în Polonia; Miko în ţările slavone; Mikel, Miquel în Ţara Bascilor, Michele şi Micheli (Italia), Michel, Miko, Michaela (Ungaria), Michaley (Cehia)...

Celebritaţi purtătoare ale numelui:

Baseball - Mickey Mantle; actori Mickey Rooney, Michael Caine, Michael J. Fox, Michel Chiklis, Michael Gambon, Michael Imperioli, Mike Myers; cântăreţi Michael Jackson, Mick Jagger; personaje de desene animate Mickey Mouse; preşedinţi de stat - Mikhail Gorbachev (Mihail Gorbaciov), regele Mihai I de România; hockey - Mike Modano; modă - designer Michael Kors.

Nume de familie derivate: Michaelson, Mikkelsen, Mikhalkov, Michaeliewicz, Mihăilescu, Mihăileanu, Mihăescu...

Alte 40 de variante: Makai, Micael, Mical, Micha, Michaelangelo, Michail, Michal, Micheal, Michel, Michelangelo, Michele, Michiel, Mickey, Micky, Miguel, Mihail, Mihaly, Mikael, Mike, Mikel, Mikell, Mikey, Mikkel, Mikhail, Mikhalis, Mikhos, Mikkel, Miko, Mikol, Miky, Miquel, Mischa, Misha, Mitch, Mitchell, Mychael, Mychal, Mykal, Mykel, Mykell.

[…]








MIHAI ŞI GAVRIL (1)

MIHAI ŞI GAVRIL (1)



Prenume universale, Mihai(l) şi Mihaela au o veche tradiţie europeană creştină, transmisă din „Vechiul Testament”. Se pare că la origine, prenumele derivă din ebraicul „Mikha'el”, care înseamnă „cine e ca Dumnezeu?”, întâlnit în numeroase texte biblice. Răspândirea sa este pusă în legătură cu faptul că este considerat un arhanghel (cel mai mare dintre Îngeri), asa cum apare în „Cartea lui David”, unde este supranumit „mare conducător” şi „ocrotitor al copiilor poporului lui Israel”. Etimologic, se considera că prima parte a numelui derivă din ebraicul Mikajah, un alt nume ebraic, unde particula „jah” este prescurtarea numelui divinitatii supreme „Iahve”.
Cea de a doua parte a numelui „el” derivă dintr-o altă denumire a divinitatii - „Elohim”. În cultura europeana a pătruns prin intermediul „Septuagintei”, unde aceste prenume se fac cunoscute prin forma grecească „Michael” şi prin Biblia „Vulgata” (o versiune a Sfintei Biblii, tradusă în limba latină care include ediţii variate ale textelor sacre), unde numele are aceeaşi formă.
Popularitatea numelor Mihai şi Mihaela devine marcantă în era crestină, astfel încât ajunge ca în Germania, unde numele, fiind atât de populare, au fost folosite ca un simbol pentru ţăranul german.
Arhanghelul Mihail este zugrăvit în toate Bisericile ortodoxe pe una dintre uşile laterale ale Sfântului Altar (de obicei pe cea din stânga). El este considerat un căpitan al dreptăţii, cu sabia adevărului în mână, mediatorul oamenilor cu divinitatea, cel care scrie în permanenţă într-o carte faptele bune şi rele din întreaga lume.
În onomastica noastră sunt găsite atestate încă din secolul al XV-lea, iar multitudinea de forme existente sunt o dovadă clară a răspândirii lor pe tot perimetrul României.
Dintre numeroase forme ale numelor, amintim: Mihăilescu, Mihăilaş, Mihaica, Mihăiţă, Mihu, Mihoi, Mihuţă/a, Mihlea, Mihociu etc.
Sunt întâlnite şi în alte limbi europene: Michael (în limba engleză), Michele, Micheline (în limba franceză şi italiană), Michel (în limba germană), Miguel (în limba spaniolă), Michaela (în limba maghiară), Mihaly (limba rusă) etc.
În limba română apare din secolul al XV-lea sub formele de Mihail, Mihnea, Mihăilă, Mihailo, Mihaela.
În Revelaţiile din Noul Testament, arhanghelul Mihai apare ca şi conducătorul oştilor raiului, şi, de aceea, el este considerat patronul spiritual al soldaţilor. Acest nume a fost purtat de opt împăraţi ai Bizanţului şi de un ţar al Rusiei. Cel mai cunoscut român care a purtat acest nume este domnitorul care a unit pentru prima dată principatele române, Mihai Viteazu.
[…]

La mulţi ani de Sfinţii Mihai şi Gavriil!

La mulţi ani de Sfinţii Mihai şi Gavriil!



Pentru:
– Mihai, Mihaela, Miha, Mihacea, Mihail, Mihail, Mihailo, Mihailo, Mihailu, Mihaiu, Mihale, Mihalea, Mihali, Mihalia, Mihaly, Mihăică, Mihăicuță, Mihăilă, Mihăilă, Mihăiţă, Mihlea, Mihoi, Mihu, Mihuţ, Mihuţa, Mişu, Mişa;
– Gabriel, Gabriela, Gabi, Găbiţă, Gabrilă, Gabriș, Gavra, Gavril, Gavrilo, Gavrilă, Gavrilaș, Gavriliță, Gavrilică;
– dar şi pentru cei apropiaţi lor sau nouă, purtători ai acestor nume – fraţi, surori, părinţi, bunici, copii, nepoţi, strănepoţi, colegi, prieteni...

La mulţi ani!


Să porţi numele sfântului cu dragoste şi demnitate!, La mulţi ani duhovniceşti în împărăţia Cerurilor! şi La mulţi şi binecuvântaţi ani!



Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (8 noiembrie)

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (8 noiembrie)







- Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (8 noiembrie) - Colecţia „Vieţile sfinţilor” a Bibliotecii - Ediţia a doua, revizuită, îmbunătăţită şi adăugită, 2015 - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.


vineri, 26 octombrie 2018

Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelor - poezii

Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelor - poezii







Gabriela Mimi Boroianu - Nostalgiile cuvintelor -

Volum de versuri, de autor, editat de Biblioteca .

Redactor: Lenuş Lungu

Coperta: Ioan Muntean (prelucrare foto web)

Corectură: Gabriela Mimi Boroianu

Tehnoredactare: Ioan Muntean

Grafică, ilustrare: Ioan Muntean (prelucrare foto web)

luni, 15 octombrie 2018

mini-concurs Cronopedia – ediţia a 6-a – poem într-un vers cu tema „Toamna din ziua de ieri”

mini-concurs Cronopedia – ediţia a 6-a – poem într-un vers cu tema „Toamna din ziua de ieri”





mini-concurs – ediţia a 6-a – poem într-un vers cu tema „Toamna din ziua de ieri”


Pentru luna octombrie 2018 vă propunem, în cadrul mini-concursului – ediţia a şasea – un mini-concurs de poeme într-un vers cu tema „Toamna din ziua de ieri”.



Se poate face poezie mare şi cu vorbe puţine. Lirica japoneză oferă tuturor o exemplară lecţie de sobrietate şi concizie pilduitoare iubire a frumosului din natură şi om. Ducând până la ultimele lui consecinţe „spiritul i tanka şi haiku”, Ion Pillat a creat un volum de Poeme într-un vers, precedat de un „cuvânt înainte” în care face următoarele consideraţii, valabile şi pentru poetica tipic niponă: „Poemul într-un vers ar fi acela în care unul singur e scris, cel dătător de mişcare, iar celelalte rămân sugerate până la sfârşitul poemului presimţit. […] Poemul într-un vers nu trebuie confundat nici cu epigrama greacă, rubaiatul persan sau hai-kai-ul japonez.



Nu se acceptă monovers sau monosih (strofă cu un singur vers)!



Câteva exemple de poeme într-un vers:

Ion Pillat

Poemul într-un vers

Un singur nai, dar câte ecouri în pădure…



Păstorul mării

Copilul gol mai cântă din fluier la delfini.



Îmbrăţişare

Suia o viţă de-aur pe negrul chiparos.



Pan

Prin frunza rară ţapul priveşte, faun trist.



Pasărea din basm

Zburau fazani de aur în focul din cămin.



Arta poetică

Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.



Melancolie

Foşniră împuşcate lungi aripi. Dor târziu.



Pasărea mării

Un nor de taină zboară pe-o insulă-n amurg.



Trecutul

În ochii verzi porţi marea spălată de furtuni.



Reîntoarcere

Am pribegit cu zeii, la oameni să mă-ntorc.











vezi şi



 REGULAMENTUL SPECIFIC



1. Genul abordat: poem într-un vers

2. Tema generică: Toamna din ziua de ieri. Fiecare poem va avea un titlu individual de maxim 2 cuvinte; atât tilul cât şi poemul vor descrie momente de toamnă trecute.

3. Număr maxim de poeme pe un participant: 10 (zece).







4. Condiţii speciale ale interviului:

- versul va fi de maxim 10 cuvinte (poemul-pilot va avea obligatoriu 10 cuvinte);

- verbul (verbele) folosite vor putea fi la unul din modurile:

- indicativ: trecut, viitor anterior (am fost, fostam, fusesem, fui, fusei, voi fi fost)

- condiţional-optativ: perfect (aş fi fost)

- conjunctiv: perfect (să fi fost)

- prezumtiv: perfect (o fi fost)

(propoziţia/propoziţiile pot fi eliptice de predicat, sau cu predicat subînţeles).





5. Juriul va fi format din: Ioan Muntean, Gabriela Mimi-Boroianu, Matei Ioaniţiu.



6. Valoarea premiilor (diplomă tipărită plus):

- premiul I – 50 lei (pachet 3 volume România, eterna poveste)

- premiul II – 20 lei (2 exemplare din revista pe luna octombrie 2018)

- premiul III – 10 lei (1 exemplar din revista pe luna octombrie 2018)

- menţiune – diplomă.



Poemele participante se pot reuni într-o culegere editată de Biblioteca în format electronic sau/şi în format tipărit în măsura în care sunt asigurate tipărirea a 50 exemplare (600 lei).



Noua adresă de comunicare pentru mini-concursurile noastre este de azi: miniconcurs.@gmail.com.





 

Evenimentele zilei...