Viaţa şi pătimirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei (16 noiembrie) - Colecţia "Vieţile sfinţilor" a Bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean
vineri, 16 noiembrie 2018
Viaţa şi pătimirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei (16 noiembrie)
Viaţa şi pătimirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei (16 noiembrie)
miercuri, 14 noiembrie 2018
mini-concurs Cronopedia – ediţia a 7-a – fotopoem cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”
mini-concurs Cronopedia – ediţia a 7-a – fotopoem cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”
Pentru luna noiembrie 2018 vă propunem, în cadrul mini-concursului Cronopedia – ediţia a şaptea – un mini-concurs def fotopoeme cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”.
1. Genul literar abordat: poem în proză sau proză poetică (prozopoem)
Un poem în proză este un poem care are caracteristica de a nu se supune nici unei reguli structurale precise privind rima, numărul de silabe al fiecărui vers, ritmul etc. Cu toate acestea un poem în proză se recunoaște ușor prin forma sa elaborată: calitatea imaginilor, jocurile de sonorități, efectele rimelor îi dau o poeticitate imposibil de negat chiar dacă uneori folosește o limbă prozaică. El se distinge de proza poetică prin unitatea și lapidaritatea sa.
PROZOPOÉM s. n. poem în proză. (< proză + poem), proză poetică
POÉM ~e n. 1) Creație literară de proporții mari, de obicei în versuri, cu caracter epic, având conținut bogat în evenimente. ◊ ~ în proză creație literară în proză caracterizată prin lirism, ritm și limbaj metaforic. 2) Compoziție muzicală cu caracter lirico-narativ. ◊ ~ simfonic compoziție muzicală de proporții mari pentru orchestră, cu bază literară. /<fr. poeme, lat. poema
PRÓZĂ s.f. 1. Scriere, vorbire care nu este supusă regulilor de versificație, care nu este redată în versuri; scriere în limbaj obișnuit. ◊ Proză poetică = proză ritmată și rimată. 2. (Fig.) Scriere lipsită de elemente artistice; banalitate; vulgaritate. [< fr. prose, it., lat. prosa].
2. Tema generică: Prăbuşire în ploaia de cuvinte. Fiecare poem va avea un titlu individual de maxim 5 cuvinte; atât tilul cât şi textul vor ilustra în cuvinte imaginea aleasă.
3. Număr de texte pe un participant: organizatorii pun la dispoziţia concurenţilor 6 fotografii – fără titlu; participarea în concurs presupune postarea unui set de 4 texte, astfel:
- 3 texte pe baza alegerii a 3 din cele 6 fotografii (aceste texte se vor posta de către autor în intervalul destinat postărilor, îm preună cu fotografia aleasă şi împreună cu un ataşament conţinând postarea transpusă pe şablonul de verificare pus la dispoziţie de organizatori)
- 1 text pe baza unei fotografii alese de autor din creaţii proprii sau preluări de pe internet (acest text constituie şi textul-pilot ce va fi trimis iniţial pe adresa concursului pentru validarea înscrierii);
- cele 4 texte participă individual la concurs!
- suplimentar orice concurent poate posta opţional (după postarea integrală a primului set de texte), încă un set de 4 texte, constituit în aceleaşi condiţii abordând pentru fiecare text celălalt gen literar abordat (dacă textul 1 din primul set a fost poem în proză,, textul 1 din al doilea set va fi proză poetică); imaginile folosite pot fi repetate o singură dată.
- cel de al doilea set de texte nu aduce beneficii suplimentare concurentului (concursul este pe texte, nu pe autori).
4. Condiţii speciale ale ediţiei:
- fiecare text va avea un titlu inspirat de tema concursului, iar ca subtitlu genul literar abordat
- fiecare text va avea minim 35 sau maxim 100 de linii (conform modelului trimis în ataşament);
- imaginea folosită pentru fotopoemul la alegere va avea o rezoluţie de minim 800 pixeli şi o dimensiune printabilă de 8 x 5 cm sau 5 x 8 cm; poate fi imagine proprie sau cu sursă specificată de pe internet;
- fiecare text postat pe site va avea un ataşament cu o copie pe şablonul pus la dispoziţie (lipsa ataşamentul este motiv de descalificare a respectivului text);
- se admite un singur rând liber (opţional) între paragrafe/strofe;
- textele care sunt sub limitele minime impuse vor fi descalificate;
- textele care depăşesc limitele maxime vor fi trunchiate în partea de final şi depunctate în raport cu depăşirea realizată;
- în cazul folosirii celui de al doilea set opţional de texte, o imagine folosită în primul set poate fi repetată cel mult odată în al doilea set.
5. Juriul va fi format din: Ioan Muntean, Gabriela Mimi-Boroianu, Matei Ioaniţiu.
6. Valoarea premiilor (diplomă tipărită plus):
- premiul I – 50 lei (pachet 3 volume România, eterna poveste)
- premiul II – 20 lei (2 exemplare din revista Taifas literar pe luna octombrie 2018)
- premiul III – 10 lei (1 exemplar din revista Taifas literar pe luna octombrie 2018)
- menţiune.
Textele participante se pot reuni într-o culegere editată de Biblioteca Cronopedia în format electronic sau/şi în format tipărit în măsura în care sunt asigurate tipărirea a 50 exemplare (600 lei).
Adresa de comunicare pentru mini-concursul Cronopedia este:miniconcurs.cronopedia@gmail.com.
Etapele mini-concursului:
1. perioada de înscriere: 15-19 noiembrie;
2. preselecţia autorilor: 20 noiembrie;
3. perioada postărilor: 21-25 noiembrie (de la START POSTĂRI la STOP POSTĂRI); pot începe comentariile fără vot;
4. preselecţia textelor, comunicare texte eliminate, START VOT;
5. perioada aprecierilor: 26 noiembrie START VOT până la 30 noiembrie STOP VOT (comentarii şi vot prin steluţe);
6. perioada de centralizare a datelor şi vot de specialitate: 30 noiembdrie STOP VOT până pe 3 decembrie; în final se afişează nota membrilor votanţi, nota statistică, nota juriului şi în final clasamentul primelor 10 lucrări şi premiile.
Fotografiile propuse:
foto 1:
foto 2:
foto 3:
foto 4:
foto 5:
foto 6:
fişier şablon: Titlu fotopoem (subtitlu)
mini-concurs Cronopedia – ediţia a 7-a – fotopoem cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”
.jpg)
Pentru luna noiembrie 2018 vă propunem, în cadrul mini-concursului Cronopedia – ediţia a şaptea – un mini-concurs def fotopoeme cu tema „Prăbuşire în ploaia de cuvinte”.1. Genul literar abordat: poem în proză sau proză poetică (prozopoem)
Un poem în proză este un poem care are caracteristica de a nu se supune nici unei reguli structurale precise privind rima, numărul de silabe al fiecărui vers, ritmul etc. Cu toate acestea un poem în proză se recunoaște ușor prin forma sa elaborată: calitatea imaginilor, jocurile de sonorități, efectele rimelor îi dau o poeticitate imposibil de negat chiar dacă uneori folosește o limbă prozaică. El se distinge de proza poetică prin unitatea și lapidaritatea sa.PROZOPOÉM s. n. poem în proză. (< proză + poem), proză poetică
POÉM ~e n. 1) Creație literară de proporții mari, de obicei în versuri, cu caracter epic, având conținut bogat în evenimente. ◊ ~ în proză creație literară în proză caracterizată prin lirism, ritm și limbaj metaforic. 2) Compoziție muzicală cu caracter lirico-narativ. ◊ ~ simfonic compoziție muzicală de proporții mari pentru orchestră, cu bază literară. /<fr. poeme, lat. poema
PRÓZĂ s.f. 1. Scriere, vorbire care nu este supusă regulilor de versificație, care nu este redată în versuri; scriere în limbaj obișnuit. ◊ Proză poetică = proză ritmată și rimată. 2. (Fig.) Scriere lipsită de elemente artistice; banalitate; vulgaritate. [< fr. prose, it., lat. prosa].
2. Tema generică: Prăbuşire în ploaia de cuvinte. Fiecare poem va avea un titlu individual de maxim 5 cuvinte; atât tilul cât şi textul vor ilustra în cuvinte imaginea aleasă.3. Număr de texte pe un participant: organizatorii pun la dispoziţia concurenţilor 6 fotografii – fără titlu; participarea în concurs presupune postarea unui set de 4 texte, astfel:
- 3 texte pe baza alegerii a 3 din cele 6 fotografii (aceste texte se vor posta de către autor în intervalul destinat postărilor, îm preună cu fotografia aleasă şi împreună cu un ataşament conţinând postarea transpusă pe şablonul de verificare pus la dispoziţie de organizatori)
- 1 text pe baza unei fotografii alese de autor din creaţii proprii sau preluări de pe internet (acest text constituie şi textul-pilot ce va fi trimis iniţial pe adresa concursului pentru validarea înscrierii);
- cele 4 texte participă individual la concurs!
- suplimentar orice concurent poate posta opţional (după postarea integrală a primului set de texte), încă un set de 4 texte, constituit în aceleaşi condiţii abordând pentru fiecare text celălalt gen literar abordat (dacă textul 1 din primul set a fost poem în proză,, textul 1 din al doilea set va fi proză poetică); imaginile folosite pot fi repetate o singură dată.
- cel de al doilea set de texte nu aduce beneficii suplimentare concurentului (concursul este pe texte, nu pe autori).
4. Condiţii speciale ale ediţiei:
- fiecare text va avea un titlu inspirat de tema concursului, iar ca subtitlu genul literar abordat
- fiecare text va avea minim 35 sau maxim 100 de linii (conform modelului trimis în ataşament);
- imaginea folosită pentru fotopoemul la alegere va avea o rezoluţie de minim 800 pixeli şi o dimensiune printabilă de 8 x 5 cm sau 5 x 8 cm; poate fi imagine proprie sau cu sursă specificată de pe internet;
- fiecare text postat pe site va avea un ataşament cu o copie pe şablonul pus la dispoziţie (lipsa ataşamentul este motiv de descalificare a respectivului text);
- se admite un singur rând liber (opţional) între paragrafe/strofe;
- textele care sunt sub limitele minime impuse vor fi descalificate;
- textele care depăşesc limitele maxime vor fi trunchiate în partea de final şi depunctate în raport cu depăşirea realizată;
- în cazul folosirii celui de al doilea set opţional de texte, o imagine folosită în primul set poate fi repetată cel mult odată în al doilea set.
5. Juriul va fi format din: Ioan Muntean, Gabriela Mimi-Boroianu, Matei Ioaniţiu.6. Valoarea premiilor (diplomă tipărită plus):
- premiul I – 50 lei (pachet 3 volume România, eterna poveste)
- premiul II – 20 lei (2 exemplare din revista Taifas literar pe luna octombrie 2018)
- premiul III – 10 lei (1 exemplar din revista Taifas literar pe luna octombrie 2018)
- menţiune.
Textele participante se pot reuni într-o culegere editată de Biblioteca Cronopedia în format electronic sau/şi în format tipărit în măsura în care sunt asigurate tipărirea a 50 exemplare (600 lei).
Adresa de comunicare pentru mini-concursul Cronopedia este:miniconcurs.cronopedia@gmail.com.
Etapele mini-concursului:
1. perioada de înscriere: 15-19 noiembrie;
2. preselecţia autorilor: 20 noiembrie;
3. perioada postărilor: 21-25 noiembrie (de la START POSTĂRI la STOP POSTĂRI); pot începe comentariile fără vot;
4. preselecţia textelor, comunicare texte eliminate, START VOT;
5. perioada aprecierilor: 26 noiembrie START VOT până la 30 noiembrie STOP VOT (comentarii şi vot prin steluţe);
6. perioada de centralizare a datelor şi vot de specialitate: 30 noiembdrie STOP VOT până pe 3 decembrie; în final se afişează nota membrilor votanţi, nota statistică, nota juriului şi în final clasamentul primelor 10 lucrări şi premiile.
Fotografiile propuse:
foto 1:
foto 2:
foto 3:
foto 4:
foto 5:
foto 6:
fişier şablon: Titlu fotopoem (subtitlu)
Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie)
Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie)
Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie) - colecţia "Vieţile sfinţilor" a bibliotecii - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor” apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.
marți, 13 noiembrie 2018
Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului (13 noiembrie)
Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului (13 noiembrie)
Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului (13 noiembrie) - Colecţia "Vieţile sfinţilor" a Bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine fotografii cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.
joi, 8 noiembrie 2018
Revista Taifas literar nr. 6 (22), iunie 2018
Revista Taifas literar nr. 6 (22), iunie 2018
Taifas literar nr. 6 (22), iunie 2018;
- ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198; Fondată la Constanţa, noiembrie 2015; REDACŢIA REVISTEI: Director-fondator: Lenuş Lungu; Redactor-şef: Gabriela Mimi Boroianu; Tehnoredactor: Ioan Muntean; Corectori: Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean; Redactori: Lenuş Lungu, Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean, Puiu Răducan, Costel Avrămescu; Grafică, coperţi, ilustrare: Ioan Muntean – prelucrare foto web.
- ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198; Fondată la Constanţa, noiembrie 2015; REDACŢIA REVISTEI: Director-fondator: Lenuş Lungu; Redactor-şef: Gabriela Mimi Boroianu; Tehnoredactor: Ioan Muntean; Corectori: Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean; Redactori: Lenuş Lungu, Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean, Puiu Răducan, Costel Avrămescu; Grafică, coperţi, ilustrare: Ioan Muntean – prelucrare foto web.
MIHAI ŞI GAVRIL (4)
MIHAI ŞI GAVRIL (4)
Numele Gabriel \g(a)-briel, gab-riel\, se pronunţă (în engleză) GAY-bree-el. Varianta Gavril este foarte populară în Rusia; Gabi - prescurtare a numelor Gabriel, Gabriela; Gable - nume din franceza veche, nume scurt pentru Gabriel; Gabriela - feminin pentru Gabriel; Gabrielle - feminin francez pentru Gabriel; Gaber, Gavriel, Gabrieli, Gabion, Gabrielsen, Gavrilichev, Gabarkiewicz, Gawrysiak - nume ale cruciaţilor; Kaapo, Kaapro - variante finlandeze; variante arabe pentru Gabriel: Jibril, Jibrīl, Jibreel, Jabrilæ sau Djibril.
Celebrităţi purtătoare ale numelui:
Muzică: Peter Gabriel; scriitori: Gabriel Farcia Marquez; fotbalişti: Roman Gabriel; actori: Gabriel Byrne.
Alte variante: Gab, Gabbi, Gabbie, Gabby, Gabe, Gabi, Gabie, Gabrian, Gabriele, Gabrielli, Gabriello, Gaby, Gavriel, Gavril sau Gavrilo, Gavrilă, Găbiţă.
Nume de familie (româneşti) derivate: Gavrilă, Gavrilescu, Gabrielescu.
În trecut, în societatea tradiţională, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din faină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Aceasta turtă se aruncă în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvara toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.
variante
Variante ale numelui:
Numele Gabriel \g(a)-briel, gab-riel\, se pronunţă (în engleză) GAY-bree-el. Varianta Gavril este foarte populară în Rusia; Gabi - prescurtare a numelor Gabriel, Gabriela; Gable - nume din franceza veche, nume scurt pentru Gabriel; Gabriela - feminin pentru Gabriel; Gabrielle - feminin francez pentru Gabriel; Gaber, Gavriel, Gabrieli, Gabion, Gabrielsen, Gavrilichev, Gabarkiewicz, Gawrysiak - nume ale cruciaţilor; Kaapo, Kaapro - variante finlandeze; variante arabe pentru Gabriel: Jibril, Jibrīl, Jibreel, Jabrilæ sau Djibril.Celebrităţi purtătoare ale numelui:
Muzică: Peter Gabriel; scriitori: Gabriel Farcia Marquez; fotbalişti: Roman Gabriel; actori: Gabriel Byrne.
Alte variante: Gab, Gabbi, Gabbie, Gabby, Gabe, Gabi, Gabie, Gabrian, Gabriele, Gabrielli, Gabriello, Gaby, Gavriel, Gavril sau Gavrilo, Gavrilă, Găbiţă.
Nume de familie (româneşti) derivate: Gavrilă, Gavrilescu, Gabrielescu.
Tradiţii, datini, obiceiuri
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindină, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.În trecut, în societatea tradiţională, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din faină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Aceasta turtă se aruncă în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvara toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.
MIHAI ŞI GAVRIL (3)
MIHAI ŞI GAVRIL (3)
Origine nume Gavriil
În limba ebraica, Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu Se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Domnului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Înaintemergătorului. Păstorilor le arată ca li S-a născut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului.
Gabriel – Unul dintre cele mai populare si deopotriva apreciate nume de persoana din spatiul romaneste este, fara discutie, prenumele de baiat Gabriel, care, potrivit cercetatorilor lingvisti, provine dintr-un nume vechi de origine ebraica. Semnificatia numelui Gabriel este clara si nu ar trebui sa ne puna nicio problema. Astfel, in componenta numelui de persoana in discutie recunoastem elementul final „-el”, ce provine de la Elohim, numele divinitatii (vezi Samuel si Daniel) si care inseamna „Dumnezeu”.
Totodata, al doilea element ar fi reprezentat de verbul „gabar”, cu sensul de „a fi puternic”. Pe de alta parte, unele ipoteze sustin ideea potrivit careia numele de origine ebraica Gabriel ar avea la baza substantivul comun „ghebar”, ce inseamna „barbat”, insa aceasta intepretare tine de etimologia populara. Nu putem tine seama, de asemenea, nici de structura „barbatul Gavriil”, ce apare in diferite texte. Prin urmare, semnificatia numelui Gabriel ar putea fi „Dumnezeu este puternic”.
Un aspect la fel de interesant se refera si la statutul acestui nume, mai cu seama la fenomenul de raspandire. La inceput, era folosita forma Gavriil, aceasta pronuntandu-se astfel. Se pare ca numele Gabriel a patruns in onomastica noastra prin intermediar slav, in cele din urma, devenind foarte popular. Fenomenul de raspandire poate fi pus pe seama cultului Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. De altminteri, este clar ca acest nume de persoana a devenit popular datorita semnificatiei sale religioase.
Numele său este menţionat de patru ori în Biblie, niciodată însă ca „arhanghel”: de două ori în Daniel (8.16 şi 9.21) şi de două ori în Luca (1.19 şi 1.26). De fiecare dată apare ca un mesager care aduce veşti importante. Mai întâi, el l-a anunţat pe Daniel despre întoarcerea evreilor din captivitatea babiloneană, după care i-a revelat (printr-o viziune spirituală) viitorul naţiunilor. Tot el i-a spus lui Zaharia (la o vârstă înaintată) că soţia sa (Elisabeta) îi va naşte un copil (Ioan Botezătorul), şi în cele din urmă i-a spus Mariei că ea este cea aleasă dintre femei.
Gabriel (Gavril) este, alături de Arhanghelul Mihail, unul dintre cei mai importanţi îngeri în cadrul tradiţiei iudeo-creştine şi a celei islamice. Este cel de-al doilea în rang printre Arhangheli.
Profetul Mahomed afirmă că Gabriel (Jibrail), cel cu 140 de perechi de aripi, i-ar fi dictat Coranul, vers cu vers. În tradiţia islamică, Gabriel este considerat a fi spiritul divin al adevărului.
În tradiţia ebraică Gabriel este îngerul pedepsei divine care s-a abătut asupra oraşelor Sodoma şi Gomora.
Gabriela – Prenumele de fata Gabriela, unul dintre cele mai populare si, in acelasi timp, frumoase nume de persoana din onomastica noastra, are o semnificatie clara. Astfel, cercetatorii lingvisti sunt de parere ca acest prenume feminin corespunde unui nume stravechi de origine ebraica, in componenta caruia recunoastem elementul „el”, ce provine de la Elohim, numele divinitatii, si care inseamna „Dumnezeu”. De asemenea, specialistii considera ca numele in discutie are la baza si verbul „gabar”, ce poarta sensul de „a fi puternic”.
Potrivit unei alte ipoteze, numele Gabriela ar avea la baza substantivul comun „ghebar”, ce inseamna „barbat”, numai ca aceasta semnificatie apartine etimologiei populare. Prin urmare, semnificatia numelui Gabriela ar fi „Dumnezeu este puternic”. Fenomenul de raspandire al acestui nume, precum si al corespondentul masculin, poate fi pus pe seama semnificatiei sale religioase. In sfarsit, in onomastica noastra, prenumele de fata in discutie a patruns prin intermediar slav.
Gabriella – Prezent in onomastica ungureasca, suedeza, italiana si englezeasca, prenumele de fata Gabriella corespunde, in limba romana, numelui Gabriela, singura diferenta intre acestea fiind reprezentata de dublarea literei „l”. Semnificatiei numelui Gabriella este clara, intrucat a fost apropiat de un nume vechi de origine ebraica, in componenta caruia recunoastem verbul „gabar”, ce inseamna „a fi puternic”, si elementul „-el”, ce provine de la numele divinitatii, Elohim, insemnand „Dumnezeu”. Pe baza acestor informatii, se poate spune ca semnificatia numelui Gabriella ar fi „Dumnezeu este puternic”.
În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Lumea îngerească a fost creată de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent şi nici din fiinţa Sa. Referatul biblic despre creaţie nu vorbeşte în mod precis despre crearea îngerilor. Sfinţii Părinţi afirma că la creaţie nu se vorbeşte explicit despre îngeri din două motive: evreii, înclinaţi spre idolatrie, ar fi căzut uşor în rătăcirea idolatra a popoarelor vecine şi al doilea motiv ar fi ca în cartea Facerii se urmăreşte numai înfăţişarea începutului lumii văzute.
În ceea ce priveşte ierarhia îngerească, Dionisie Areopagitul vede cetele îngereşti în număr de nouă, aşezate în câte trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stăpânii; Începătorii, Arhangheli, Îngeri. Biserica şi-a dat consimţământul asupra acestei ierarhii prin introducerea ei în pictura bisericească.
Pentru că îngerii sunt netrupeşti, la ei nu se poate vorbi de sex şi nici de o transplantare a speciei (Fac 6,2), deci, ei nu se căsătoresc, nu se înmulţesc (Matei 22,30) şi nici nu mor (Luca 20, 35-36). Îngerii îşi transmit unii altora propriile lor gânduri şi hotărâri fără să rostească cuvinte. Însă, pentru îndeplinirea slujbei lor, pot lua înfăţişare omenească (II Reg 6,17), pot să vorbească, să mănânce, să apară îmbrăcaţi şi uneori purtând aripi (Fac. 32,25; Luca 24, 4; Matei 28,3; Apoc 14,6).
Lucrarea principală a îngerilor este aceea de a-l întări şi susţine pe om în a transfigura lumea.
Sărbătoarea Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil
Această sărbătoare a fost la origine o simplă aniversare anuală a sfinţirii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare în cele mai vechi sinaxare ca fiind o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu ea a de-venit o sărbătoare comună a tuturor Sfinţilor îngeri.
În Mineiele ortodoxe întâlnim alte patru zile liturgice consacrate pomenirii Sfinţilor Arhangheli sau unor minuni făcute prin puterea lor:
- La 6 septembrie, se săvârşeşte pomenirea unei minuni făcute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, în Colosse din Frigia;
- La 26 martie, a doua zi după praznicul Buneivestiri, prăznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil;
- La 13 iulie, prăznuim al doilea Sobor al Ar-hanghelului Gavriil, care este la origine ziua sfinţirii unei bi-serici vestite a Sfântului Arhanghel Gavriil;
- Serbarea Arhanghelului Gavriil din Adin, în ziua de 11 iunie (fără slujbă), când se comemorează apariţia acestui sfânt Arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), unde el ar fi învăţat pe un călugăr să cânte pentru prima oară partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare: Axion esti, adică: Cuvine-se cu adevărat...; faptul s-ar fi întâmplat prin sec. X, iar serbarea a rămas până azi limitată la manăstirile atonite.
[...]
origini
Sfântul Arhanghel Gavriil
În limba ebraica, Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu Se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Domnului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Înaintemergătorului. Păstorilor le arată ca li S-a născut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului.Gabriel – Unul dintre cele mai populare si deopotriva apreciate nume de persoana din spatiul romaneste este, fara discutie, prenumele de baiat Gabriel, care, potrivit cercetatorilor lingvisti, provine dintr-un nume vechi de origine ebraica. Semnificatia numelui Gabriel este clara si nu ar trebui sa ne puna nicio problema. Astfel, in componenta numelui de persoana in discutie recunoastem elementul final „-el”, ce provine de la Elohim, numele divinitatii (vezi Samuel si Daniel) si care inseamna „Dumnezeu”.
Totodata, al doilea element ar fi reprezentat de verbul „gabar”, cu sensul de „a fi puternic”. Pe de alta parte, unele ipoteze sustin ideea potrivit careia numele de origine ebraica Gabriel ar avea la baza substantivul comun „ghebar”, ce inseamna „barbat”, insa aceasta intepretare tine de etimologia populara. Nu putem tine seama, de asemenea, nici de structura „barbatul Gavriil”, ce apare in diferite texte. Prin urmare, semnificatia numelui Gabriel ar putea fi „Dumnezeu este puternic”.
Un aspect la fel de interesant se refera si la statutul acestui nume, mai cu seama la fenomenul de raspandire. La inceput, era folosita forma Gavriil, aceasta pronuntandu-se astfel. Se pare ca numele Gabriel a patruns in onomastica noastra prin intermediar slav, in cele din urma, devenind foarte popular. Fenomenul de raspandire poate fi pus pe seama cultului Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. De altminteri, este clar ca acest nume de persoana a devenit popular datorita semnificatiei sale religioase.
semnificaţie
Numele „Gabriel” de la "Gowriel", semnifică în limba ebraică „Dumnezeu este puterea mea” (latină: Sanctus Gabriel; italiană: San Gabriello; arabă: Jibrail).Numele său este menţionat de patru ori în Biblie, niciodată însă ca „arhanghel”: de două ori în Daniel (8.16 şi 9.21) şi de două ori în Luca (1.19 şi 1.26). De fiecare dată apare ca un mesager care aduce veşti importante. Mai întâi, el l-a anunţat pe Daniel despre întoarcerea evreilor din captivitatea babiloneană, după care i-a revelat (printr-o viziune spirituală) viitorul naţiunilor. Tot el i-a spus lui Zaharia (la o vârstă înaintată) că soţia sa (Elisabeta) îi va naşte un copil (Ioan Botezătorul), şi în cele din urmă i-a spus Mariei că ea este cea aleasă dintre femei.
Gabriel (Gavril) este, alături de Arhanghelul Mihail, unul dintre cei mai importanţi îngeri în cadrul tradiţiei iudeo-creştine şi a celei islamice. Este cel de-al doilea în rang printre Arhangheli.
Profetul Mahomed afirmă că Gabriel (Jibrail), cel cu 140 de perechi de aripi, i-ar fi dictat Coranul, vers cu vers. În tradiţia islamică, Gabriel este considerat a fi spiritul divin al adevărului.
În tradiţia ebraică Gabriel este îngerul pedepsei divine care s-a abătut asupra oraşelor Sodoma şi Gomora.
Gabriela – Prenumele de fata Gabriela, unul dintre cele mai populare si, in acelasi timp, frumoase nume de persoana din onomastica noastra, are o semnificatie clara. Astfel, cercetatorii lingvisti sunt de parere ca acest prenume feminin corespunde unui nume stravechi de origine ebraica, in componenta caruia recunoastem elementul „el”, ce provine de la Elohim, numele divinitatii, si care inseamna „Dumnezeu”. De asemenea, specialistii considera ca numele in discutie are la baza si verbul „gabar”, ce poarta sensul de „a fi puternic”.
Potrivit unei alte ipoteze, numele Gabriela ar avea la baza substantivul comun „ghebar”, ce inseamna „barbat”, numai ca aceasta semnificatie apartine etimologiei populare. Prin urmare, semnificatia numelui Gabriela ar fi „Dumnezeu este puternic”. Fenomenul de raspandire al acestui nume, precum si al corespondentul masculin, poate fi pus pe seama semnificatiei sale religioase. In sfarsit, in onomastica noastra, prenumele de fata in discutie a patruns prin intermediar slav.
Semnificatia numelui Gabriella
Gabriella – Prezent in onomastica ungureasca, suedeza, italiana si englezeasca, prenumele de fata Gabriella corespunde, in limba romana, numelui Gabriela, singura diferenta intre acestea fiind reprezentata de dublarea literei „l”. Semnificatiei numelui Gabriella este clara, intrucat a fost apropiat de un nume vechi de origine ebraica, in componenta caruia recunoastem verbul „gabar”, ce inseamna „a fi puternic”, si elementul „-el”, ce provine de la numele divinitatii, Elohim, insemnand „Dumnezeu”. Pe baza acestor informatii, se poate spune ca semnificatia numelui Gabriella ar fi „Dumnezeu este puternic”.
istoric
În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Lumea îngerească a fost creată de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent şi nici din fiinţa Sa. Referatul biblic despre creaţie nu vorbeşte în mod precis despre crearea îngerilor. Sfinţii Părinţi afirma că la creaţie nu se vorbeşte explicit despre îngeri din două motive: evreii, înclinaţi spre idolatrie, ar fi căzut uşor în rătăcirea idolatra a popoarelor vecine şi al doilea motiv ar fi ca în cartea Facerii se urmăreşte numai înfăţişarea începutului lumii văzute.
În ceea ce priveşte ierarhia îngerească, Dionisie Areopagitul vede cetele îngereşti în număr de nouă, aşezate în câte trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stăpânii; Începătorii, Arhangheli, Îngeri. Biserica şi-a dat consimţământul asupra acestei ierarhii prin introducerea ei în pictura bisericească.
Pentru că îngerii sunt netrupeşti, la ei nu se poate vorbi de sex şi nici de o transplantare a speciei (Fac 6,2), deci, ei nu se căsătoresc, nu se înmulţesc (Matei 22,30) şi nici nu mor (Luca 20, 35-36). Îngerii îşi transmit unii altora propriile lor gânduri şi hotărâri fără să rostească cuvinte. Însă, pentru îndeplinirea slujbei lor, pot lua înfăţişare omenească (II Reg 6,17), pot să vorbească, să mănânce, să apară îmbrăcaţi şi uneori purtând aripi (Fac. 32,25; Luca 24, 4; Matei 28,3; Apoc 14,6).
Lucrarea principală a îngerilor este aceea de a-l întări şi susţine pe om în a transfigura lumea.
Sărbătoarea Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil
Această sărbătoare a fost la origine o simplă aniversare anuală a sfinţirii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare în cele mai vechi sinaxare ca fiind o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu ea a de-venit o sărbătoare comună a tuturor Sfinţilor îngeri.
În Mineiele ortodoxe întâlnim alte patru zile liturgice consacrate pomenirii Sfinţilor Arhangheli sau unor minuni făcute prin puterea lor:
- La 6 septembrie, se săvârşeşte pomenirea unei minuni făcute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, în Colosse din Frigia;
- La 26 martie, a doua zi după praznicul Buneivestiri, prăznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil;
- La 13 iulie, prăznuim al doilea Sobor al Ar-hanghelului Gavriil, care este la origine ziua sfinţirii unei bi-serici vestite a Sfântului Arhanghel Gavriil;
- Serbarea Arhanghelului Gavriil din Adin, în ziua de 11 iunie (fără slujbă), când se comemorează apariţia acestui sfânt Arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), unde el ar fi învăţat pe un călugăr să cânte pentru prima oară partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare: Axion esti, adică: Cuvine-se cu adevărat...; faptul s-ar fi întâmplat prin sec. X, iar serbarea a rămas până azi limitată la manăstirile atonite.
[...]
MIHAI ŞI GAVRIL (2)
MIHAI ŞI GAVRIL (2)
Variante internaţionale ale numelui Mihai
Micaela, Micah, Michael - varianta anglo-saxonă, Michaela, Michal - varianta a numelui Michael (Mihai), Michel - varianta franceză pentru numele Mihai, Michelangelo - combinaţie a numelor Michel şi Angelo (în greacă , „mesager”), Michele - varianta italiană pentru numele Mihai, Michelle - varianta franceză pentru numele Mihaela, Mick - prescurtare a numelui Michael, Micky - diminutiv al numelui Mick, Miguel - varianta spaniolă pentru numele Mihai, Mihaela, Mihai, Mihail, Mihnea - nume posibil provenit din Mihai ; sau , nume romanesc vechi având aceeaşi rădăcină cu cea a verbului „a mâhni”, Mihu - variantă a numelui Mihai, Mike -forma scurtă a numelui Michael, Mişu (Mishu) - prescurtarea a numelui Mihail, Mitchell -variantă a numelui Michael, Mica - prescurtare de la Mihaela.
Michael \m(i)-chael\, se pronunţă în engleză MYE-kal, Michael, şi Myatt (Anglia),. Michiel (în Ţara Galilor) este folosit frecvent; Michell şi Mitchell (Scoţia),. Miguel (mee-GEL) în Spania şi Portugalia; Michel, Miell, Miall, Michel, Micheau, Micheu, Michelet, Michelin în Franţa şi popular în Olanda; Michiel (mee-KHEEL), Mische, Mish, Misisch sau Miscke în Germania; Mikael, Mikell, Mikkel în ţările scandinave; Michail, Mikhail în Rusia; Michal, Miell Michalik sau Mielnik în Polonia; Miko în ţările slavone; Mikel, Miquel în Ţara Bascilor, Michele şi Micheli (Italia), Michel, Miko, Michaela (Ungaria), Michaley (Cehia)...
Celebritaţi purtătoare ale numelui:
Baseball - Mickey Mantle; actori Mickey Rooney, Michael Caine, Michael J. Fox, Michel Chiklis, Michael Gambon, Michael Imperioli, Mike Myers; cântăreţi Michael Jackson, Mick Jagger; personaje de desene animate Mickey Mouse; preşedinţi de stat - Mikhail Gorbachev (Mihail Gorbaciov), regele Mihai I de România; hockey - Mike Modano; modă - designer Michael Kors.
Nume de familie derivate: Michaelson, Mikkelsen, Mikhalkov, Michaeliewicz, Mihăilescu, Mihăileanu, Mihăescu...
Alte 40 de variante: Makai, Micael, Mical, Micha, Michaelangelo, Michail, Michal, Micheal, Michel, Michelangelo, Michele, Michiel, Mickey, Micky, Miguel, Mihail, Mihaly, Mikael, Mike, Mikel, Mikell, Mikey, Mikkel, Mikhail, Mikhalis, Mikhos, Mikkel, Miko, Mikol, Miky, Miquel, Mischa, Misha, Mitch, Mitchell, Mychael, Mychal, Mykal, Mykel, Mykell.
[…]
Micaela, Micah, Michael - varianta anglo-saxonă, Michaela, Michal - varianta a numelui Michael (Mihai), Michel - varianta franceză pentru numele Mihai, Michelangelo - combinaţie a numelor Michel şi Angelo (în greacă , „mesager”), Michele - varianta italiană pentru numele Mihai, Michelle - varianta franceză pentru numele Mihaela, Mick - prescurtare a numelui Michael, Micky - diminutiv al numelui Mick, Miguel - varianta spaniolă pentru numele Mihai, Mihaela, Mihai, Mihail, Mihnea - nume posibil provenit din Mihai ; sau , nume romanesc vechi având aceeaşi rădăcină cu cea a verbului „a mâhni”, Mihu - variantă a numelui Mihai, Mike -forma scurtă a numelui Michael, Mişu (Mishu) - prescurtarea a numelui Mihail, Mitchell -variantă a numelui Michael, Mica - prescurtare de la Mihaela.
Michael \m(i)-chael\, se pronunţă în engleză MYE-kal, Michael, şi Myatt (Anglia),. Michiel (în Ţara Galilor) este folosit frecvent; Michell şi Mitchell (Scoţia),. Miguel (mee-GEL) în Spania şi Portugalia; Michel, Miell, Miall, Michel, Micheau, Micheu, Michelet, Michelin în Franţa şi popular în Olanda; Michiel (mee-KHEEL), Mische, Mish, Misisch sau Miscke în Germania; Mikael, Mikell, Mikkel în ţările scandinave; Michail, Mikhail în Rusia; Michal, Miell Michalik sau Mielnik în Polonia; Miko în ţările slavone; Mikel, Miquel în Ţara Bascilor, Michele şi Micheli (Italia), Michel, Miko, Michaela (Ungaria), Michaley (Cehia)...
Celebritaţi purtătoare ale numelui:
Baseball - Mickey Mantle; actori Mickey Rooney, Michael Caine, Michael J. Fox, Michel Chiklis, Michael Gambon, Michael Imperioli, Mike Myers; cântăreţi Michael Jackson, Mick Jagger; personaje de desene animate Mickey Mouse; preşedinţi de stat - Mikhail Gorbachev (Mihail Gorbaciov), regele Mihai I de România; hockey - Mike Modano; modă - designer Michael Kors.
Nume de familie derivate: Michaelson, Mikkelsen, Mikhalkov, Michaeliewicz, Mihăilescu, Mihăileanu, Mihăescu...
Alte 40 de variante: Makai, Micael, Mical, Micha, Michaelangelo, Michail, Michal, Micheal, Michel, Michelangelo, Michele, Michiel, Mickey, Micky, Miguel, Mihail, Mihaly, Mikael, Mike, Mikel, Mikell, Mikey, Mikkel, Mikhail, Mikhalis, Mikhos, Mikkel, Miko, Mikol, Miky, Miquel, Mischa, Misha, Mitch, Mitchell, Mychael, Mychal, Mykal, Mykel, Mykell.
[…]
MIHAI ŞI GAVRIL (1)
MIHAI ŞI GAVRIL (1)
Prenume universale, Mihai(l) şi Mihaela au o veche tradiţie europeană creştină, transmisă din „Vechiul Testament”. Se pare că la origine, prenumele derivă din ebraicul „Mikha'el”, care înseamnă „cine e ca Dumnezeu?”, întâlnit în numeroase texte biblice. Răspândirea sa este pusă în legătură cu faptul că este considerat un arhanghel (cel mai mare dintre Îngeri), asa cum apare în „Cartea lui David”, unde este supranumit „mare conducător” şi „ocrotitor al copiilor poporului lui Israel”. Etimologic, se considera că prima parte a numelui derivă din ebraicul Mikajah, un alt nume ebraic, unde particula „jah” este prescurtarea numelui divinitatii supreme „Iahve”.
Cea de a doua parte a numelui „el” derivă dintr-o altă denumire a divinitatii - „Elohim”. În cultura europeana a pătruns prin intermediul „Septuagintei”, unde aceste prenume se fac cunoscute prin forma grecească „Michael” şi prin Biblia „Vulgata” (o versiune a Sfintei Biblii, tradusă în limba latină care include ediţii variate ale textelor sacre), unde numele are aceeaşi formă.
Popularitatea numelor Mihai şi Mihaela devine marcantă în era crestină, astfel încât ajunge ca în Germania, unde numele, fiind atât de populare, au fost folosite ca un simbol pentru ţăranul german.
Arhanghelul Mihail este zugrăvit în toate Bisericile ortodoxe pe una dintre uşile laterale ale Sfântului Altar (de obicei pe cea din stânga). El este considerat un căpitan al dreptăţii, cu sabia adevărului în mână, mediatorul oamenilor cu divinitatea, cel care scrie în permanenţă într-o carte faptele bune şi rele din întreaga lume.
În onomastica noastră sunt găsite atestate încă din secolul al XV-lea, iar multitudinea de forme existente sunt o dovadă clară a răspândirii lor pe tot perimetrul României.
Dintre numeroase forme ale numelor, amintim: Mihăilescu, Mihăilaş, Mihaica, Mihăiţă, Mihu, Mihoi, Mihuţă/a, Mihlea, Mihociu etc.
Sunt întâlnite şi în alte limbi europene: Michael (în limba engleză), Michele, Micheline (în limba franceză şi italiană), Michel (în limba germană), Miguel (în limba spaniolă), Michaela (în limba maghiară), Mihaly (limba rusă) etc.
În limba română apare din secolul al XV-lea sub formele de Mihail, Mihnea, Mihăilă, Mihailo, Mihaela.
În Revelaţiile din Noul Testament, arhanghelul Mihai apare ca şi conducătorul oştilor raiului, şi, de aceea, el este considerat patronul spiritual al soldaţilor. Acest nume a fost purtat de opt împăraţi ai Bizanţului şi de un ţar al Rusiei. Cel mai cunoscut român care a purtat acest nume este domnitorul care a unit pentru prima dată principatele române, Mihai Viteazu.
[…]
Prenume universale, Mihai(l) şi Mihaela au o veche tradiţie europeană creştină, transmisă din „Vechiul Testament”. Se pare că la origine, prenumele derivă din ebraicul „Mikha'el”, care înseamnă „cine e ca Dumnezeu?”, întâlnit în numeroase texte biblice. Răspândirea sa este pusă în legătură cu faptul că este considerat un arhanghel (cel mai mare dintre Îngeri), asa cum apare în „Cartea lui David”, unde este supranumit „mare conducător” şi „ocrotitor al copiilor poporului lui Israel”. Etimologic, se considera că prima parte a numelui derivă din ebraicul Mikajah, un alt nume ebraic, unde particula „jah” este prescurtarea numelui divinitatii supreme „Iahve”.
Cea de a doua parte a numelui „el” derivă dintr-o altă denumire a divinitatii - „Elohim”. În cultura europeana a pătruns prin intermediul „Septuagintei”, unde aceste prenume se fac cunoscute prin forma grecească „Michael” şi prin Biblia „Vulgata” (o versiune a Sfintei Biblii, tradusă în limba latină care include ediţii variate ale textelor sacre), unde numele are aceeaşi formă.
Popularitatea numelor Mihai şi Mihaela devine marcantă în era crestină, astfel încât ajunge ca în Germania, unde numele, fiind atât de populare, au fost folosite ca un simbol pentru ţăranul german.
Arhanghelul Mihail este zugrăvit în toate Bisericile ortodoxe pe una dintre uşile laterale ale Sfântului Altar (de obicei pe cea din stânga). El este considerat un căpitan al dreptăţii, cu sabia adevărului în mână, mediatorul oamenilor cu divinitatea, cel care scrie în permanenţă într-o carte faptele bune şi rele din întreaga lume.
În onomastica noastră sunt găsite atestate încă din secolul al XV-lea, iar multitudinea de forme existente sunt o dovadă clară a răspândirii lor pe tot perimetrul României.
Dintre numeroase forme ale numelor, amintim: Mihăilescu, Mihăilaş, Mihaica, Mihăiţă, Mihu, Mihoi, Mihuţă/a, Mihlea, Mihociu etc.
Sunt întâlnite şi în alte limbi europene: Michael (în limba engleză), Michele, Micheline (în limba franceză şi italiană), Michel (în limba germană), Miguel (în limba spaniolă), Michaela (în limba maghiară), Mihaly (limba rusă) etc.
În limba română apare din secolul al XV-lea sub formele de Mihail, Mihnea, Mihăilă, Mihailo, Mihaela.
În Revelaţiile din Noul Testament, arhanghelul Mihai apare ca şi conducătorul oştilor raiului, şi, de aceea, el este considerat patronul spiritual al soldaţilor. Acest nume a fost purtat de opt împăraţi ai Bizanţului şi de un ţar al Rusiei. Cel mai cunoscut român care a purtat acest nume este domnitorul care a unit pentru prima dată principatele române, Mihai Viteazu.
[…]
La mulţi ani de Sfinţii Mihai şi Gavriil!
La mulţi ani de Sfinţii Mihai şi Gavriil!
Pentru:
– Mihai, Mihaela, Miha, Mihacea, Mihail, Mihail, Mihailo, Mihailo, Mihailu, Mihaiu, Mihale, Mihalea, Mihali, Mihalia, Mihaly, Mihăică, Mihăicuță, Mihăilă, Mihăilă, Mihăiţă, Mihlea, Mihoi, Mihu, Mihuţ, Mihuţa, Mişu, Mişa;
– Gabriel, Gabriela, Gabi, Găbiţă, Gabrilă, Gabriș, Gavra, Gavril, Gavrilo, Gavrilă, Gavrilaș, Gavriliță, Gavrilică;
– dar şi pentru cei apropiaţi lor sau nouă, purtători ai acestor nume – fraţi, surori, părinţi, bunici, copii, nepoţi, strănepoţi, colegi, prieteni...
La mulţi ani!
Să porţi numele sfântului cu dragoste şi demnitate!, La mulţi ani duhovniceşti în împărăţia Cerurilor! şi La mulţi şi binecuvântaţi ani!”
Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (8 noiembrie)
Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (8 noiembrie)
- Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (8 noiembrie) - Colecţia „Vieţile sfinţilor” a Bibliotecii - Ediţia a doua, revizuită, îmbunătăţită şi adăugită, 2015 - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)