Luminează-ţi inima cu Credinţă
Întăreşte-o cu Speranţă,
Încălzeşte-o cu Iubire!
Lumină din Lumină am luat,
Lumină din Lumină-ţi dăruiesc!
duminică, 28 aprilie 2019
Hristosd a Înviat! Bucuraţi-vă! - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică
Hristosd a Înviat! Bucuraţi-vă! - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică
duminică, 21 aprilie 2019
Vin floriile cu bucurii... şi bucuriile cu flori!
Vin floriile cu bucurii... şi bucuriile cu flori!
Las puțină primăvară la ușa dv... să vă bucure privirea...
O zi plină de fericire și împliniri tuturor purtătorilor numelor de flori!
La mulţi şi binecuvăntaţi ani!
joi, 11 aprilie 2019
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie) - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie) - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie)) - Colecţia "Vieţile sfinţilor" a bibliotecii - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.
Blestemul Sfântului Calinic de la Cernica - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică
Blestemul Sfântului Calinic de la Cernica - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică
Tărâmul interzis prin legământ femeilor. Blestemul Sfântului Calinic de la Mănăstirea Frăsinei, după ce i-a găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat
Cunoscută şi sub denumirea de „Athosul românesc“, Mânăstirea Frăsinei rămâne singura aşezare monahală din România unde femeile nu se pot ruga. Avatonul (n.r. hotărâre, legământ) de la Frăsinei, considerat de Biserică o binecuvântare, a ajuns să fie pomenit de credincioşi ca blestemul Sfântului Calinic şi nu puţini sunt cei care păşesc cu frică în acest loc mistic.
Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în jurul anilor 1 710, când doi călugări s-au retras în comuna Muereasca şi au construit între păduri un schit. La mijlocul secolului al XVIII-lea, câţiva boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcaşului cunoscut în prezent drept „biserica veche”.
Între 1788 şi 1845 biserica a fost lăsată în paragină şi abia în 1860, la cererea episcopului Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, începe construcţia bisericii noi şi a unor chilii pentru călugări. Şapte ani mai târziu, Sfântul Calinic interzice intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatra. Legenda spune că episcopul Râmnicului ar fi luat această hotărâre din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Conform legământului, persoanele de sex feminin care vor trece pragul lăcaşului sfânt vor atrage asupra lor toate nenorocirile.
„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
Oamenii locului spun că, de-a lungul timpului, mai multe persoane care au ignorat cuvântul Sfântului Calinic au fost blestemate. Cei care trec pe la Frăsinei află povestea unei tinere păstoriţe din Muereasca care a trecut din greşeală hotarul. La scurt timp, aceasta s-a îmbolnăvit de epilepsie şi, pentru a scăpa de blestem, a fost nevoită să meargă la Sfântul Calinic pentru a-şi cere iertare.
Localnicii mai povestesc şi despre o fată de 16 ani care a ignorat blestemul şi care, profitând de faptul că tatăl ei, şofer pe camion, transporta lemne din zonă, a urcat până la mânăstire. Când tatăl şi fratele au coborât pentru a aprinde o lumânare, tânăra nu a ascultat poveţele părintelui şi a călcat pe pământul aflat sub legământ. La întoarcere, camionul s-a răsturnat pe drum drept, iar fata a murit strivită de buşteni, în timp ce tatăl şi fratele au scăpat ca prin minune, cu toate că tânăra se afla între cei doi.
Mama surorilor Gabor, moartă după vizitala Frăsinei
Moartea Veronicăi Bulai, mama surorilor Gabor, i-a cutremurat pe credincioşi şi a făcut să se vorbească din nou despre blestemul lui Calinic. În august 2013, aceasta şi un grup de pelerini din Bacău s-au cazat la doi kilometri distanţă de lăcaşul sfânt, în chiliile construite lângă mânăstirea pentru femei. Oamenii locului vorbesc că blestemul lui Calinic s-ar fi abătut asupra Veronicăi Bulai pentru că femeia ar fi urcat noaptea la mânăstirea de bărbaţi. La scurt timp după vizita la Frăsinei, mama surorilor Gabor a murit aproape de intrarea în Peştera Polovragi, din judeţul Gorj, după ce un bolovan de şapte kilograme, desprins de pe versant, i-a căzut în cap. Autorităţile locale au admis că versanţii nu au fost protejaţi cu plasă de sârmă, dar au povestit şi că tragicul incident a fost singurul înregistrat în zonă în aproape două decenii.
Bărbat găsit mort lângă mănăstire
Mânăstirea Frăsinei a ajuns din nou în atenţia presei un an mai târziu, în august 2014, când un vâlcean care a mers să se roage şi-a găsit sfârşitul la câteva sute de metri distanţă de lăcaşul sfânt.
Persoana decedată lucra la o spălătorie din comuna Vlădeşti şi s-a făcut nevăzut imediat după slujba religioasă, rudele fiind nevoite să sune la 112 pentru a anunţa dispariţia acestuia.
Vâlceanul a fost găsit mort după cinci zile de căutări, la circa 500 de metri distanţă de mănăstire, într-un loc pe unde căutătorii au trecut de mai multe ori.
„Bărbatul a fost găsit dezbrăcat, în poziţie de rugăciune, în albia râului Muereasca. Ciudat e că, ieri, colegii mei au trecut prin zonă, dar nu au găsit nimic”, a declarat Mircea Lera, şeful Serviciului Salvamont Vâlcea, unul dintre cei care au participat la căutări.
Medicii legişti au stabilit că vâlceanul a murit înecat în apa mică a râului din apropierea mânăstirii Rămâne un mister ce anume l-a determinat pe bărbat să meargă să se roage dezbrăcat în albia râului.
sursa: adevărul.ro
Manastirea Frasinei. Foto Arhiepiscopia Râmnicului
Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în jurul anilor 1 710, când doi călugări s-au retras în comuna Muereasca şi au construit între păduri un schit. La mijlocul secolului al XVIII-lea, câţiva boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcaşului cunoscut în prezent drept „biserica veche”.
Între 1788 şi 1845 biserica a fost lăsată în paragină şi abia în 1860, la cererea episcopului Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, începe construcţia bisericii noi şi a unor chilii pentru călugări. Şapte ani mai târziu, Sfântul Calinic interzice intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatra. Legenda spune că episcopul Râmnicului ar fi luat această hotărâre din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Conform legământului, persoanele de sex feminin care vor trece pragul lăcaşului sfânt vor atrage asupra lor toate nenorocirile.
„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
Localnicii mai povestesc şi despre o fată de 16 ani care a ignorat blestemul şi care, profitând de faptul că tatăl ei, şofer pe camion, transporta lemne din zonă, a urcat până la mânăstire. Când tatăl şi fratele au coborât pentru a aprinde o lumânare, tânăra nu a ascultat poveţele părintelui şi a călcat pe pământul aflat sub legământ. La întoarcere, camionul s-a răsturnat pe drum drept, iar fata a murit strivită de buşteni, în timp ce tatăl şi fratele au scăpat ca prin minune, cu toate că tânăra se afla între cei doi.
Mama surorilor Gabor, moartă după vizitala Frăsinei
Moartea Veronicăi Bulai, mama surorilor Gabor, i-a cutremurat pe credincioşi şi a făcut să se vorbească din nou despre blestemul lui Calinic. În august 2013, aceasta şi un grup de pelerini din Bacău s-au cazat la doi kilometri distanţă de lăcaşul sfânt, în chiliile construite lângă mânăstirea pentru femei. Oamenii locului vorbesc că blestemul lui Calinic s-ar fi abătut asupra Veronicăi Bulai pentru că femeia ar fi urcat noaptea la mânăstirea de bărbaţi. La scurt timp după vizita la Frăsinei, mama surorilor Gabor a murit aproape de intrarea în Peştera Polovragi, din judeţul Gorj, după ce un bolovan de şapte kilograme, desprins de pe versant, i-a căzut în cap. Autorităţile locale au admis că versanţii nu au fost protejaţi cu plasă de sârmă, dar au povestit şi că tragicul incident a fost singurul înregistrat în zonă în aproape două decenii.
Mânăstirea Frăsinei a ajuns din nou în atenţia presei un an mai târziu, în august 2014, când un vâlcean care a mers să se roage şi-a găsit sfârşitul la câteva sute de metri distanţă de lăcaşul sfânt.
Persoana decedată lucra la o spălătorie din comuna Vlădeşti şi s-a făcut nevăzut imediat după slujba religioasă, rudele fiind nevoite să sune la 112 pentru a anunţa dispariţia acestuia.
Vâlceanul a fost găsit mort după cinci zile de căutări, la circa 500 de metri distanţă de mănăstire, într-un loc pe unde căutătorii au trecut de mai multe ori.
„Bărbatul a fost găsit dezbrăcat, în poziţie de rugăciune, în albia râului Muereasca. Ciudat e că, ieri, colegii mei au trecut prin zonă, dar nu au găsit nimic”, a declarat Mircea Lera, şeful Serviciului Salvamont Vâlcea, unul dintre cei care au participat la căutări.
Medicii legişti au stabilit că vâlceanul a murit înecat în apa mică a râului din apropierea mânăstirii Rămâne un mister ce anume l-a determinat pe bărbat să meargă să se roage dezbrăcat în albia râului.
Origine nume Călin - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică
Origine nume Călin - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică
Origine nume - Călin
Calinic - Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit în ziua de 11 aprilie, este cel mai de seamă sfânt român din calendarul lunii aprilie. Calinic, numele călugăresc al acestuia, de străveche origine grecească, este analizabil în ajectivul kalos („frumos“sau „bun“, în funcţie de contextul gramatical) şi substantivul nike („victorie“), avînd sensul sintetic de „Învingătorul “sau „Biruitorul “. Astăzi nu mai funcţionează ca nume de botez, dar dăinuieşte ca nume monahal. Limba noastră veche a cunoscut şi forma Călinic, precum şi femininul (foarte rar) Călinichia. Deşi provenite din slavă, Călin şi Călina ar putea avea aceeaşi rădăcină (nu şi Cătălina/Cătălin, care stau în legătură mai degrabă cu Ecaterina).
Prenume de mare vechime la noi în ţară, Călin şi Călina sînt răspîndite în toate regiunile României. Ele şi-au cunoscut celebritatea în mare măsură datorită cunoscutului poem scris de Mihai Eminescu - „Călin”.
Călin şi Călina nu au legătură cu numele de arbust care face flori albe şi fructe roşii, şi care poartă acelaşi nume. Numele de faţă reproduc formele de Kalin şi Kalina, de origine slavă, întîlnite cu precădere în onomastica bulgarilor, a sârbilor, croaţilor, ruşilor şi a ucrainienilor. Există păreri care susţin ipoteza originii turco-tătare a lui Kalin, care ar avea semnificaţia de „gros, corpolent” (este însă puţin probabil, deoarece este o semnificaţie nepotrivită pentru un nume de botez).
Călin şi Călina aparţin familie onomastice Calinic, vechi nume calendaristic. Prezenţa numelui de Călin în documente e semnalată încă din anul 1391 în Ţara Făgăraşului. De la acest prenume a derivat şi numele unui sat din Argeş, Călineşti, atestat în anul 1388.
Există cîteva derivate ale numelui, cum ar fi; Călinaş, Călinel, Calincea sau Caliniţa, Călinescu.
Calinic - Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit în ziua de 11 aprilie, este cel mai de seamă sfânt român din calendarul lunii aprilie. Calinic, numele călugăresc al acestuia, de străveche origine grecească, este analizabil în ajectivul kalos („frumos“sau „bun“, în funcţie de contextul gramatical) şi substantivul nike („victorie“), avînd sensul sintetic de „Învingătorul “sau „Biruitorul “. Astăzi nu mai funcţionează ca nume de botez, dar dăinuieşte ca nume monahal. Limba noastră veche a cunoscut şi forma Călinic, precum şi femininul (foarte rar) Călinichia. Deşi provenite din slavă, Călin şi Călina ar putea avea aceeaşi rădăcină (nu şi Cătălina/Cătălin, care stau în legătură mai degrabă cu Ecaterina).
Prenume de mare vechime la noi în ţară, Călin şi Călina sînt răspîndite în toate regiunile României. Ele şi-au cunoscut celebritatea în mare măsură datorită cunoscutului poem scris de Mihai Eminescu - „Călin”.
Călin şi Călina nu au legătură cu numele de arbust care face flori albe şi fructe roşii, şi care poartă acelaşi nume. Numele de faţă reproduc formele de Kalin şi Kalina, de origine slavă, întîlnite cu precădere în onomastica bulgarilor, a sârbilor, croaţilor, ruşilor şi a ucrainienilor. Există păreri care susţin ipoteza originii turco-tătare a lui Kalin, care ar avea semnificaţia de „gros, corpolent” (este însă puţin probabil, deoarece este o semnificaţie nepotrivită pentru un nume de botez).
Călin şi Călina aparţin familie onomastice Calinic, vechi nume calendaristic. Prezenţa numelui de Călin în documente e semnalată încă din anul 1391 în Ţara Făgăraşului. De la acest prenume a derivat şi numele unui sat din Argeş, Călineşti, atestat în anul 1388.
Există cîteva derivate ale numelui, cum ar fi; Călinaş, Călinel, Calincea sau Caliniţa, Călinescu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)