Tărâmul interzis prin legământ femeilor. Blestemul Sfântului Calinic de la Mănăstirea Frăsinei, după ce i-a găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat
Cunoscută şi sub denumirea de „Athosul românesc“, Mânăstirea Frăsinei rămâne singura aşezare monahală din România unde femeile nu se pot ruga. Avatonul (n.r. hotărâre, legământ) de la Frăsinei, considerat de Biserică o binecuvântare, a ajuns să fie pomenit de credincioşi ca blestemul Sfântului Calinic şi nu puţini sunt cei care păşesc cu frică în acest loc mistic.
Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în jurul anilor 1 710, când doi călugări s-au retras în comuna Muereasca şi au construit între păduri un schit. La mijlocul secolului al XVIII-lea, câţiva boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcaşului cunoscut în prezent drept „biserica veche”.
Între 1788 şi 1845 biserica a fost lăsată în paragină şi abia în 1860, la cererea episcopului Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, începe construcţia bisericii noi şi a unor chilii pentru călugări. Şapte ani mai târziu, Sfântul Calinic interzice intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatra. Legenda spune că episcopul Râmnicului ar fi luat această hotărâre din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Conform legământului, persoanele de sex feminin care vor trece pragul lăcaşului sfânt vor atrage asupra lor toate nenorocirile.
„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
Oamenii locului spun că, de-a lungul timpului, mai multe persoane care au ignorat cuvântul Sfântului Calinic au fost blestemate. Cei care trec pe la Frăsinei află povestea unei tinere păstoriţe din Muereasca care a trecut din greşeală hotarul. La scurt timp, aceasta s-a îmbolnăvit de epilepsie şi, pentru a scăpa de blestem, a fost nevoită să meargă la Sfântul Calinic pentru a-şi cere iertare.
Localnicii mai povestesc şi despre o fată de 16 ani care a ignorat blestemul şi care, profitând de faptul că tatăl ei, şofer pe camion, transporta lemne din zonă, a urcat până la mânăstire. Când tatăl şi fratele au coborât pentru a aprinde o lumânare, tânăra nu a ascultat poveţele părintelui şi a călcat pe pământul aflat sub legământ. La întoarcere, camionul s-a răsturnat pe drum drept, iar fata a murit strivită de buşteni, în timp ce tatăl şi fratele au scăpat ca prin minune, cu toate că tânăra se afla între cei doi.
Mama surorilor Gabor, moartă după vizitala Frăsinei
Moartea Veronicăi Bulai, mama surorilor Gabor, i-a cutremurat pe credincioşi şi a făcut să se vorbească din nou despre blestemul lui Calinic. În august 2013, aceasta şi un grup de pelerini din Bacău s-au cazat la doi kilometri distanţă de lăcaşul sfânt, în chiliile construite lângă mânăstirea pentru femei. Oamenii locului vorbesc că blestemul lui Calinic s-ar fi abătut asupra Veronicăi Bulai pentru că femeia ar fi urcat noaptea la mânăstirea de bărbaţi. La scurt timp după vizita la Frăsinei, mama surorilor Gabor a murit aproape de intrarea în Peştera Polovragi, din judeţul Gorj, după ce un bolovan de şapte kilograme, desprins de pe versant, i-a căzut în cap. Autorităţile locale au admis că versanţii nu au fost protejaţi cu plasă de sârmă, dar au povestit şi că tragicul incident a fost singurul înregistrat în zonă în aproape două decenii.
Bărbat găsit mort lângă mănăstire
Mânăstirea Frăsinei a ajuns din nou în atenţia presei un an mai târziu, în august 2014, când un vâlcean care a mers să se roage şi-a găsit sfârşitul la câteva sute de metri distanţă de lăcaşul sfânt.
Persoana decedată lucra la o spălătorie din comuna Vlădeşti şi s-a făcut nevăzut imediat după slujba religioasă, rudele fiind nevoite să sune la 112 pentru a anunţa dispariţia acestuia.
Vâlceanul a fost găsit mort după cinci zile de căutări, la circa 500 de metri distanţă de mănăstire, într-un loc pe unde căutătorii au trecut de mai multe ori.
„Bărbatul a fost găsit dezbrăcat, în poziţie de rugăciune, în albia râului Muereasca. Ciudat e că, ieri, colegii mei au trecut prin zonă, dar nu au găsit nimic”, a declarat Mircea Lera, şeful Serviciului Salvamont Vâlcea, unul dintre cei care au participat la căutări.
Medicii legişti au stabilit că vâlceanul a murit înecat în apa mică a râului din apropierea mânăstirii Rămâne un mister ce anume l-a determinat pe bărbat să meargă să se roage dezbrăcat în albia râului.
sursa: adevărul.ro
Manastirea Frasinei. Foto Arhiepiscopia Râmnicului
Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în jurul anilor 1 710, când doi călugări s-au retras în comuna Muereasca şi au construit între păduri un schit. La mijlocul secolului al XVIII-lea, câţiva boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcaşului cunoscut în prezent drept „biserica veche”.
Între 1788 şi 1845 biserica a fost lăsată în paragină şi abia în 1860, la cererea episcopului Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, începe construcţia bisericii noi şi a unor chilii pentru călugări. Şapte ani mai târziu, Sfântul Calinic interzice intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatra. Legenda spune că episcopul Râmnicului ar fi luat această hotărâre din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Conform legământului, persoanele de sex feminin care vor trece pragul lăcaşului sfânt vor atrage asupra lor toate nenorocirile.
„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
Localnicii mai povestesc şi despre o fată de 16 ani care a ignorat blestemul şi care, profitând de faptul că tatăl ei, şofer pe camion, transporta lemne din zonă, a urcat până la mânăstire. Când tatăl şi fratele au coborât pentru a aprinde o lumânare, tânăra nu a ascultat poveţele părintelui şi a călcat pe pământul aflat sub legământ. La întoarcere, camionul s-a răsturnat pe drum drept, iar fata a murit strivită de buşteni, în timp ce tatăl şi fratele au scăpat ca prin minune, cu toate că tânăra se afla între cei doi.
Mama surorilor Gabor, moartă după vizitala Frăsinei
Moartea Veronicăi Bulai, mama surorilor Gabor, i-a cutremurat pe credincioşi şi a făcut să se vorbească din nou despre blestemul lui Calinic. În august 2013, aceasta şi un grup de pelerini din Bacău s-au cazat la doi kilometri distanţă de lăcaşul sfânt, în chiliile construite lângă mânăstirea pentru femei. Oamenii locului vorbesc că blestemul lui Calinic s-ar fi abătut asupra Veronicăi Bulai pentru că femeia ar fi urcat noaptea la mânăstirea de bărbaţi. La scurt timp după vizita la Frăsinei, mama surorilor Gabor a murit aproape de intrarea în Peştera Polovragi, din judeţul Gorj, după ce un bolovan de şapte kilograme, desprins de pe versant, i-a căzut în cap. Autorităţile locale au admis că versanţii nu au fost protejaţi cu plasă de sârmă, dar au povestit şi că tragicul incident a fost singurul înregistrat în zonă în aproape două decenii.
Mânăstirea Frăsinei a ajuns din nou în atenţia presei un an mai târziu, în august 2014, când un vâlcean care a mers să se roage şi-a găsit sfârşitul la câteva sute de metri distanţă de lăcaşul sfânt.
Persoana decedată lucra la o spălătorie din comuna Vlădeşti şi s-a făcut nevăzut imediat după slujba religioasă, rudele fiind nevoite să sune la 112 pentru a anunţa dispariţia acestuia.
Vâlceanul a fost găsit mort după cinci zile de căutări, la circa 500 de metri distanţă de mănăstire, într-un loc pe unde căutătorii au trecut de mai multe ori.
„Bărbatul a fost găsit dezbrăcat, în poziţie de rugăciune, în albia râului Muereasca. Ciudat e că, ieri, colegii mei au trecut prin zonă, dar nu au găsit nimic”, a declarat Mircea Lera, şeful Serviciului Salvamont Vâlcea, unul dintre cei care au participat la căutări.
Medicii legişti au stabilit că vâlceanul a murit înecat în apa mică a râului din apropierea mânăstirii Rămâne un mister ce anume l-a determinat pe bărbat să meargă să se roage dezbrăcat în albia râului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu