23. (poezie, cyberpoem)
ciclul „fost-ai lele"
dragobetele năvalnic
#cyberpoem simbolist
într-un petec de vis ascuns sub lumina stelară
poveștile vechi se rostesc într-o atmosferă rară
dragostea ca un zefir dansează printre astre
iar cerul se umple de minuni fiori de iubire albastre
nu doar în ceruri ci și pe tărâmul omenesc
dragostea coboară în inimi aducând bucurie în fiecare gest
o floare fermecată o forță nevăzută
când iubirea pătrunde viața devine plăcută
simțindu-i puterea inimile strălucesc
ca un far de lumină adevărată în ce ne unesc
o simfonie de îngeri zborul lor în armonie
oamenii trăiesc fără durere fără lacrimi de inie*
în acea vreme spune legenda în munți trăia un flăcău
cu ochii strălucitori și inima de aur pur de ceahlău
trimis ca un mesager din mâna creatorului
să aducă dragostea și să o răspândească întreagă viului
pe culmile ceahlăului sau pe vârfurile dacilor
fiu al babei dochia stăpânind cu boii zeilor
feciorul acela înfrunta lumea cu cântecul său tainic
răspândind iubirea în văzduh precum un parfum magic
în mijlocul păsărilor și printre semeni
făcea din iubire un dar împărțind-o printre jieni
la sfârșitul lui faur și începutul lui marte
dragostea împletea firul alb cu roșul în sărutul mărțișorului aparte
dar spun bătrânii că isteț feciorul țărănesc
a vrut să sfideze maica fecioară cu un curaj nebunesc
înfuriată ea l-a pedepsit transformându-l într-o buruiană
un iubit numit năvalnic căutând iubirea în locuri stâncoase cu mană
trecând vremurile povestea rămâne vie
dragostea puterea ce ne unește și ne ține în armonie
feciorul cel nebunatic cu zâmbetul său jucăuș
îl sărbătorim cu drag în ziua dragobetelor în hățișul giumbuş*
astfel povestea se desfășoară în munții mei bătrâni
unde dorul și iubirea trăiesc în inimi de români
cu un zâmbet plin de farmec și veselie șăgalnică
vă împart dragobetele cu năvalnicul lor de emoţie unică
*INÍE, inii, s. f. (Reg.) Apă amestecată cu gheață; sloi de gheață, mare și sfărâmicios, care plutește pe apă
*GIUMBÚȘ, giumbușuri, s. n. (Rar) Giumbușluc
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
Dragobetele sărută fetele
RăspundețiȘtergereDin zori de zi, un freamăt prinde viață,
Un murmur dulce, o șoaptă de poveste,
Dragobetele vine, cu zâmbet și cu vrajă,
Să aducă dragoste și fericire-n plajă.
Fetele se privesc cu ochi strălucitori,
Îmbrăcate-n rochii, cu flori și cu panglici,
Așteaptă să fie sărutate de zori,
De flăcăi voinici, cu inimi fierbinți.
Prin pădurea verde, sub cerul senin,
Se adună tinerii, cu suflet senin,
Se prind în horă, cu joc și voie bună,
Și dragostea plutește în aer, ca o nebună.
Dragobetele zâmbește, cu ochi blânzi și calzi,
Sărutează fetele, pe obraji și pe frunzi,
Le dă speranță și vise de împlinit,
Și leagă destine cu un fir neîntrerupt.
Fetele primesc sărutul cu bucurie,
Simțind în inimă o dulce sclipire,
Știu că Dragobetele le-a adus noroc,
Și dragostea va înflori ca un boboc.
Sărbătoarea dragostei, cu parfum de ghiocei,
Ne umple sufletul de speranță și de zâmbete,
Dragobetele sărută fetele, și nu e o glumă,
E o zi magică, o zi de splendoare și de nebunie.