vineri, 30 septembrie 2016

Dorina Șișu : urletul

Dorina Șișu : urletul:



urletul

Și dacă sunt mai bun decât tine, tu de ce ești mai rău și încerci să mă distrugi? Dacă îți spun că nu ești perfect, de ce nu te gândești că nu e o calitate? Dacă îți spun că nu am nevoie de răutatea ta, de ce continui să-ți arunci veninul în sufletul meu? Oare capacitatea ta de a înțelege ceea ce faci altora e atât de redusă? Prostia ta o consideri calitate? Ce fel de om ești? Când te privești în oglindă crește inima în tine când îți spui: „sunt cel mai tare, că l-am distrus pe x ori pe y, și uite cum le este frică de mine”. De fapt, le este scârbă, silă, lehamite și te privesc oarecum indiferenți. Dar ce-ți pasă? Ești atât de prost încât nu poți gândi la mai mult și basta! La ce să mă gândesc, să nu mă mai consum, că am impresia că-s aiurea? Uite, așa suntem toți, de fapt, ca acest fum de țigară, care se duce în sus și dispare cine știe unde! Dacă tot dispărem, de ce ne chinuim să lăsăm ceva în urmă? Hai că, dacă e de bine, e ok, dar dacă ești al dracului și faci numai rele în jurul tău, păi ce sens mai are să te pomenească lumea? Uite-așa suntem toți, unii reci ca aerul polar, alții calzi ca o vară toridă! De unde atâta poezie? La ce mă gândeam de fapt? Poate că...
Ce faci, mă, Celane?
Nimic. Stau.
Parcă te-ai apuca de sinucis.
Cine, mă, eu?
Păi, cine altu’? Mai e vreunul în camera asta?
...
Deci?
Deci, ce?
De ce o iei razna, Celane?
De-al dracului ce sunt, de-aia! Îți pasă?
De tine, mă? Da, îmi pasă. Nu ești prost, dar ești prea sensibil pentru secolul ăsta. Îți zic s-o lași mai moale.
Ce să las moale?
Știi tu.
Nu știu.
Nu știi pe dracu! Sigur că bat acolo unde trebuie și nu-ți convine. Cunosc privirea asta. Soră-mea, acum doi ani, a avut o tentativă de sinucidere și cunosc privirea, dar mai ales comportamentul vostru de dinainte de-a o comite. Așa că... ciocul mic!
Dacă vreau să mă sinucid, păi află că mă sinucid! Nu mi-e nici frică și nici rușine de tine ori de altcineva.
Bă, e treaba ta, prostule, dar eu te întrebam, așa de curiozitate, de ce o faci. De-aia. Nu că m-aș pune contra dorințelor tale. Dacă ți-ai pus asta în cap, nimeni nu ți-o scoate. Aia e!
Aia e pe dracu! Habar nu ai!
Dar tu ai habar?
Am.
Și cum e habarul ăsta al tău?
Treaba mea.
E și treaba mea, boule! Ești prietenul meu și află că nu-mi convine să te văd jos.
Gheorghe are dreptate. Eu am dreptate. Restul lumii, nu știu. N-ar trebui să-mi pese. Adânci și reci sunt ochii străinilor. De-aș putea să fiu altfel! Vreau să fac ceva, să uit de mine, cât de prost sunt, cât de sensibil, cât de... toate alea pe care nici măcar eu nu le înțeleg. Profesorul avea dreptate când spunea că eu sunt propriul vrăjitor. Văd că-s unul ratat, care nu știe să-și mânuiască sentimentele, de parcă ele ar fi ceva de luat în mână și duse mai încolo. Hm, totuși de ce sunt atât de jos? Gheorghe are mereu o soluție fericită. Eu am doar... destul timp să mă gândesc la cum să mă îngrop mai adânc. De mine însumi mi-e frică. Aud cum sâsâie moartea în ceafa mea. Are răsuflarea rece și perversă. Uneori îmi vine să râd, îmi vine să mă întorc brusc și să o sperii ”bau, moarteo!”, iar ea, chiar ea, să moară îngrozită. Ce s-ar face Universul fără moarte? Iar sunt patetic, știu. Îmi place toamna asta dulce. Când văd o frunză cum mușcă din pământ, mă văd pe mine adulmecând propria plecare. Nu sunt frunză. Nu sunt nici pământ. Sunt Celan căzutu. Mai bine să-i propun lui Gheorghe să mergem pe drumul vechi, înspre Poiană.
Gheorghe, mergem pe drumul vechi?
Când?
Acum.
Ți-a trecut sinuciderea?
Care sinucidere?
Aia de-o aveai în cap adineauri.
Nu aveam asta în cap, Gheorghe. Eram supărat. Doar supărat pe mine.
Celane, tu-l cunoști pe profesorul din canal? Trebuie să mergem pe la el să vezi un adevărat om supărat. Ceea ce simți tu e un nimic pe lângă ce-a trăit el, așa că nu te mai da mare cu suferința ta!
Țin să-ți amintesc, dragul meu Gheorghe, că tu ai venit la mine și ai scormonit cu bățul. Hai să mergem! Nu-mi place discuția asta.
Parcă mie îmi place! Să purcedem, filosofule, pe drumuri de munte ca atunci când eram mici și făceam ca pirații prin păduri.
S-o crezi tu!
Ce să cred?
Nimic. M-am trezit vorbind aiurea. Stai să iau un caiet și un creion!
Pentru ce?
Pentru ca să fie acolo.
Da’ ce, mă, ai de gând să desenezi?
Poate.
Gheorghe a luat un rucsac, a aruncat în el două bidoane cu apă și ceva ciocolată, și-a tras bocancii în picioare și stătea drept la ușă, ca un soldat în post. Aveam și nu aveam chef de munte, dar speram ca ieșirea asta să-mi facă bine. Nu cunosc sensul acestui bine. Sufletul îmi atârnă parcă într-o parte întunecată; și spun asta chiar eu, Celan, cel fără pic de fericire? Chiar vreau să-mi fie bine sau e o fugă? Aș face bine, cel puțin pe moment, să-mi văd de plimbare, să mă chinuiesc a găsi rostul în această zi atât de însorită. Dacă nu era prietenul ăsta, absurd uneori, poate că aș fi încercat sinuciderea. Măcar puțin să văd cum e. Gheorghe zâmbește. Acum fluieră. Oare când l-am văzut supărat? L-am văzut vreodată? Hm, ce bine o fi!
Auzi, Gheorghe, tu ai fost trist în viața ta?
Ce întrebare mai e și asta?
Te eschivezi.
Oi fi fost. Nu-mi aduc aminte. De ce întrebi?
De când suntem prieteni, nu te-am văzut trist. Cum faci asta?
Băi, prietene, ai un stil dat dracu! Am ieșit să ne plimbăm? Am ieșit. Hai să respirăm dracului aerul ăsta curat, hai să vorbim de gagici, să ne facem planuri de viitor, să înjurăm ca bărbații, să bem, să urlăm la pădurea asta goală, că o viață ai și pe-aia o franjurești!
Ai dreptate. Care urlă primul?
Tu, Celane. Bagă material! Ia să te aud!
Nu-mi vine chiar acum. Urlă tu!
Ciudat mai ești! Ascultă și ia aminte, băiete: uuurluuu, băăăăă, uuurluuu! Uuuuuuuu, maaaaamăăăăă, unde ești? Deci? Cum ți s-a părut?
Vocea lui era puternică și pădurea accentua frumos acel „u” din urlătura lui Gheorghe. Este pentru prima oară când aud pe cineva urlând, ca nebunul, în pădure.
 A fost ok. Super. Dar eu tot nu pot.
 După o bere, poți?
 Nu știu.
 Hai să încercăm! Ce zici?
Chiar voiam să mai stăm puțin, că am obosit.
Vorbești serios? Pe bune? Am mers doar o juma de oră. Ce naiba, mă Celane, obosești așa de iute? Vezi că nu-i bun statul în casă? Păi, nu-i, dar de ce să mă asculți? Mai bine nu, stai acolo să te fleoșcăiești ca o babă timidă, că nu te mai însori nici când o zbura porcul.
 Acesta e un amănunt care nu mă interesează deocamdată. Spune-mi, de ce a vrut soră-ta să se sinucidă? Sunt oarecum curios.
 Ești oarecum interesat. Voi aveți ceva al vostru și cred că între voi, sinucigașii, vă recunoașteți după miros. Așa-i?
 Habar nu am. Spune-mi doar așa, de dragul conversației.

Gheorghe s-a încruntat puțin, dar a început să povestească cum nici nu-mi imaginam că poate fi real. Avea un fel aparte și îmi plăcea cum folosește cuvintele simple, astfel încât vedeai chiar imagini din povestea lui.

joi, 29 septembrie 2016

citate... citate... citate: 2016septembrie joi29

citate... citate... citate: 2016septembrie joi29:



2016septembrie joi29

foto.  google.ro
Nimic nu poate înlocui lipsa iubirii, dar iubirea înlocuiește toate neajunsurile.
                    Arsenie Boca (29 septembrie 1910 - 1989)
 foto.  Igor D.

























Fiecare dintre noi ne considerăm ”unul”, dar nu e adevărat. Fiecare suntem mulți, ținând cont de toate posibilitățile de a fi.
       Luigi Pirandello (1867 - 1936)
                                                                                                                                            

 foto.  Jerzy Gorecki
































Să-ți recunoști frica e un act de curaj. 
   Edgar Allan Poe (1809 - 1849)
                      foto.  biografieonline.it
Lacrimile pot fi la fel de molipsitoare ca râsul.
                           Emile Zola (1840 - 29 septembrie 1902)

marți, 20 septembrie 2016

Literatura popoarelor: DE CE TU TOAMNĂ - de ”ManuManu”

Literatura popoarelor: DE CE TU TOAMNĂ - de ”ManuManu”:



DE CE TU TOAMNĂ - de ”ManuManu”



DE CE TU TOAMNĂ


de  ”ManuManu”


De ce tu toamnă în mine îmbătrâneşti !
 Eu n-am făcut decât să te admir
Şi am spus şi altora cât de frumoasă eşti;
 Eşti un delir.


 Am admirat la tine bogăţia,
 Tu eşti bogată fără de sfârşit !
 Eu peste ani mi-am dat jos pălăria,
 Tu straie aurii mi-ai săvârşit.


Şi ca să vezi...acum, îmi pare,
 Îmi pare c-ai adus un fir de nea,
 Te duci pe-o aripă de vânt în zare
 Lăsându-mă s-adorm în iarna grea.



joi, 15 septembrie 2016

citate... citate... citate: 2016septembrie joi15

citate... citate... citate: 2016septembrie joi15: foto.



2016septembrie joi15

foto.  google.ro
Vai, steaua e o fericire necunoscută
promisă de Dumnezeu cuiva...
                                                            Emil Botta (15 septembrie 1911 - 1977)


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              foto.  Nureen Faiza                  


















Nu poți fi fericit dacă nu te străduiești să fii.
                   Euripide (480 î.C. - 406 î.C.)










foto.  James Jester




Prindeți și legați împreună două păsări: vor avea patru aripi, dar nu vor mai putea zbura...
             Rumi (1207 - 1273)




                                                                         
                                                                                                                                                                                                        foto.  biografieonline.it
Viața are patru ținte: să iubim, să suferim, să luptăm, să învingem.
                                                  Oriana Falacci (1929 - 15 septembrie 2006)

citate... citate... citate: 2016septembrie miercuri14

citate... citate... citate: 2016septembrie miercuri14:



2016septembrie miercuri14

foto.  biografieonline.it
Cel mai bine e să încercăm să înțelegem realitatea prin intermediul sentimentelor, a simțurilor, a intuiției și nu cu ajutorul minții. Mintea e limitată.
                                                        Tiziano Terzani (14 septembrie 1938 - 2004)


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             foto.  Rob Zunikoff













Trenul în care ai urcat din greșeală te poate duce în locul dorit.
          Paulo Coelho (1947 -    )





foto.  lightstargod


















Conștiința - stima de sine privită prin ochii altora.
                Irving Layton (1912 - 2006)


                                                                          foto.  google.ro
...scrutați-vă menirile ființii,
nu-s oamenii făcuți să fie fiare, ci pelegrini ai binelui și minții.
                                                  Dante Alighieri (1265 - 14 septembrie1321)

citate... citate... citate: 2016septembrie marți13

citate... citate... citate: 2016septembrie marți13:



2016septembrie marți13

foto.  biografieonline.it
Muzica ne învață cel mai important lucru: să ascultăm.
                                   Ezio Bosso (13 septembrie 1971 -    )

 foto.  Unsplash












Fericirea te face plăcut, încercările te fac puternic, regretele te fac omenos, eșecurile te fac umil, succesele te fac mândru, Dumnezeu te face să continui orice ar fi.
              Mahatma Gandhi (1869 - 1948)


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        foto. Scott Donnellan 








Nimeni nu ajunge în rai fără lacrimi în ochi.
               Thomas Adams (1586 - 1667)




                                                                               foto.  scrittebrevi.it
Oamenii sunt cei care fac triste locurile.
                                                Italo Svevo (1861 - 13 septembrie 1928)

citate... citate... citate: 2016septembrie luni12

citate... citate... citate: 2016septembrie luni12:



2016septembrie luni12

foto.  greenstone.bjc.ro
Nu e nimic mai frumos decât apropierea sinceră a unui om de alt om.
                                                     Ion Agârbiceanu (12 septembrie 1882 - 1963)


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        foto.  Patrick Desmet

















Să ne căim găsim întotdeauna timp, să nu mai păcătuim, nu.
                    Roberto Gervaso (1937 -    )













foto.  Pok Rie












Virtuțile se pierd în interesele egoiste așa cum fluviile se pierd în mări.
           Franklin Delano Roosevelt (1882 - 1945)


                                                                                                          

                                                                     foto.  biografieonline.it
Atâtea bucurii în așteptări...
                                                           Eugenio Montale (1896 - 12 septembrie 1981)

~ Odine ~ Carte de Iubire~: ~ Fierb la foc mic, sub semnul unei iubiri care ia...

~ Odine ~ Carte de Iubire~: ~ Fierb la foc mic, sub semnul unei iubiri care ia...:



~ Fierb la foc mic, sub semnul unei iubiri care ia forma ta ~

~ Iubește-mă în seara asta pe malul nebuniei
Și mergi pe jos pe fiecare inch de pe pielea mea.
Pune-mi buzele să te sărute nebunește,
Pline de pasiune ca spuma mării.
Mângâie-mi sufletul cu sărutări și îmbrățișează-mi inima,
Iubește-mă fără timp sau distanță,
Iubește-mă așa cum mă iubești tu,
Ca și cum ziua de mâine pentru noi nu mai există.
Să mă iubești în fiecare secundă și fiecare minut,
Cu furie sau cu mânie, cu pasiune sau blândețe,
Însă nu cu o iubire care se termină peste un timp,
Ci ca și cum ar fi o eternitate.
Sunt mâinile tale, împreunate în suspinele mele,
Singurele care pot să-mi presare calmul prin temeri și incertitudini,
Numai, în brațele tale, simt dezarmare
Și mă sparg într-o mie de bătăi care strigă numele tău.
Pot fi ceea ce vrei tu să fiu, un moment de pasiune care te zgâlțâie,
O armonie tăcută care te îmbrățișează,
O mângâiere de aripi care să te iubească,
O șoaptă care ațâță, cea care te conduce spre nebunie,
Cu un impuls intens pe care îl vezi în ochii mei,
Femeia războinică și furioasă care luptă alături de tine,
Nimic nu se compară cu femeia cea care sunt.
Numele tău e ca un stigmat, atașat de sufletul meu,
Sunt a ta, iar corpul meu miroase ca tine,
În mâinile tale mă încordez și mă îndoi ca un arc,
Vânătorul feroce transformat în pradă.
Ești cel mai înalt punct al existenței mele,
În mâinile tale îmi eliberez sufletul
Și îmi proiectez sub cerul tău pasiunea, obsesia de tine,
Fierbând la foc mic, sub semnul unei iubiri care ia forma ta. ~
~ Odine ~

~ Odine ~ Carte de Iubire~: ~ Pentru tine am devenit o hoață ~

~ Odine ~ Carte de Iubire~: ~ Pentru tine am devenit o hoață ~:



~ Pentru tine am devenit o hoață ~

~ Sunt briza care leagănă aripi,
Sunt suspin în respirația ta,
Sunt mângâierea privirii tale profunde,
Sunt zâmbetul care îți învăluie sufletul,
Eu... sunt dorința care șoptește numele tău,
Eu... sunt orizontul visurilor tale.
Închid și deschid ochii continuu,
Pentru că trăiești în fiecare clipită din viața mea,
În fiecare cuvânt care îmi iese din gură,
În fiecare melodie care îmi mângâie sufletul,
În palmele mâinilor mele,
În fiecare cântec de leagăn al viselor mele.
În brațele tale este ca un vis senin,
Care zboară în vânt ca un fluture fără aripi,
Ești bătaia inimii mele care se aude tare și clar,
Vreau să te iubesc chiar dacă tu nu spui nimic.
O să mă introduc în mirosul corpului tău,
Când vei fi distras, voi aduce Luna în gândurile tale,
Voi pune mângâieri de buze pe pleoapele ochilor tăi,
Voi absoarbe aerul pe care îl respiri să te las fără suflare,
Îți voi invada inima, să te fac să te îndrăgostești de mine.
Off prinț al visurilor mele,
Pentru tine am devenit o hoață,
Voi aluneca în sentimentele tale,
În fiecare colț al inimii, să fur tot locul.
Adam-ul meu, pentru care inspir și expir,
Cel care îmi udă buzele cu otravă.
Te iubesc ca un fluture negru care prețuiește zborul,
În refugiul nostru secret... cerul,
Acolo unde te caut ca un semnal,
Ce mă face să uit trecutul care nu m-a lăsat să dorm în pace. ~
~ Odine ~

citate... citate... citate: 2016septembrie sâmbătă10

citate... citate... citate: 2016septembrie sâmbătă10:



2016septembrie sâmbătă10

foto.  biografieonline.it
Toate lucrurile frumoase care ni se întâmplă vin ca o surpriză.
                                                    Charles Sanders Pierce (10 septembrie 1839 - 1914)

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 foto.  Kamran Efendiev



















Nimeni nu e atât de prost încât să se creadă prost.
                Roberto Gervaso (1937 -     )
foto.  Unplash
















Iubirea e dorința devenită înțelepciune.
                    Herman Hesse (1877 - 1962)




                                                                              foto.  google.ro
Bucură-te de lume așa cum e ea, și vei vedea că viața îți va fi mai frumoasă.
                                                                   Ugo Foscolo (1778 - 10 septembrie 1827)

Evenimentele zilei...