Amintirea cuvintelor

Când sunt obosită mă așez printre cuvinte,

Vreau mereu ca ele să mă țină bine minte,

Uit lumea care e întotdeauna în jurul meu,

Cu ele merg în viață ușor pe drumul greu.

Se ascund și sub genele mele somnoroase,.

Au fost bine învățate dar sunt numeroase,

Cuvintele ne îmbracă și in mai multe culori,

Uneori ele îmi dăruiesc mereu frumoase flori.

De undeva vin cuvinte mai mici și supărate,

Vin din sufletul celui care acum le recunoște,

Alteori înțeleg și cuvintele tăcute bine știute,

De suflet deșirate in litere mai bine îngrijite.

Stau liniștită in fotoliul meu vechi și comod

Pe foaia albă multe cuvinte frumoase inod,

În lumea nevăzută mereu în multe cuvinte,

Îmi așez lacrimile de care îmi aduc aminte.

Am strâns in suflet numai ale tale cuvinte,

Și de zâmbetul tău îmi aduc metri aminte,

Răsare și Soarele printre cuvintele scrise,

De iubirea nostră sunt toate bine atinse.

Cronopedia