Ioan Muntean - Panorama literară, decembrie 2023
29. (proză, poveste)
Povestea Dragonului
Bună seara, dragi copii! Astăzi vă voi spune o poveste despre un dragon.
A fost odată ca niciodată, într-o țară îndepărtată, o pădure magică. În această pădure trăiau multe creaturi fabuloase, printre care și un dragon uriaș, pe nume Flăcăra. Flăcăra era un dragon bun și înțelept, care își proteja pădurea de răufăcători.
Într-o zi, o vrăjitoare rea a venit în pădure. Vrăjitoarea era urâtă și răutăcioasă, și își dorea să cucerească pădurea și să-i facă pe toți locuitorii ei să-i fie sclavi.
Vrăjitoarea a aruncat un blestem asupra pădurii. Pădurea a început să se usuce, iar animalele și plantele au început să moară. Flăcăra a văzut ce se întâmplă și a știut că trebuie să facă ceva pentru a opri vrăjitoarea.
Flăcăra a pornit în căutarea vrăjitoarei. A căutat-o multă vreme, și în cele din urmă a găsit-o într-o peșteră întunecată. Vrăjitoarea era pregătită să lupte, și a aruncat un alt blestem asupra Flăcării.
Blestemul a făcut ca Flăcările să se stingă. Flăcăra era acum un dragon neajutorat, și vrăjitoarea îl putea omorî cu ușurință.
Dar atunci, un grup de copii care se jucau în pădure au auzit țipetele Flăcării. Copiii au venit în ajutorul dragonului, și au început să lupte cu vrăjitoarea.
Copiii erau curajoși și puternici, și în cele din urmă au reușit să învingă vrăjitoarea. Blestemul a fost rupt, iar Flăcăra și-a recăpătat puterea.
Flăcăra le-a mulțumit copiilor pentru ajutorul lor, și le-a spus că vor fi prieteni pentru totdeauna. Copiii au fost fericiți să audă asta, și au început să se joace cu Flăcările în pădure.
Pădurea a revenit la viață, iar animalele și plantele au fost salvate. Flăcăra a continuat să-și protejeze pădurea, iar copiii au venit întotdeauna să-l viziteze.
**Moralitate: **
Chiar și cei mai mici și mai slabi pot face o diferență, dacă lucrează împreună.
Copiii au aplaudat la finalul poveștii.
– A fost o poveste minunată!, a spus un copil.
– Da, mi-a plăcut foarte mult!, a spus un alt copil.
– Mulțumesc!, le-am spus. Mă bucur că v-a plăcut.
Apoi, copiii m-au întrebat dacă mai am și alte povești de spus.
– Desigur, am multe alte povești pentru voi., le-am spus. Așteptați-vă la noi povești în curând!
Copiii au plecat fericiți, iar eu am rămas singur în pădure. M-am uitat la cerul înstelat și am zâmbit. Mi-a plăcut să le spun povești copiilor, și îmi doream să continui să fac asta pentru mult timp de acum încolo.
©Ioan Muntean, 2023
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu