Maraton Panorama Literară 2024
Ioan Muntean - Panorama literară, martie
08. (eseu)
Limba spargă
Limba spargă este o limbă indo-europeană din grupul italic, și din subgrupul limbilor romanice de est, creată de poeta Nina Cassian. Aceasta este o limbă similară cu limba română în care o parte din substantive, verbe și adjective sunt înlocuite cu cuvinte inventate de poetă.Într-un interviu, Nina Cassian a afirmat despre acest subiect următoarele:
Limba „spargă” am inventat-o în 1946 (am pomenit doar de avangardismul meu, de propensiunea mea structurală spre „joc”). Ion Barbu mi-a interzis să includ acele „exerciții” în volumul meu de debut. Mult mai târziu le-am publicat în volumele Loto-Poeme (1972), în Jocuri de vacanță (1983), însumând până la ora asta, circa o duzină de „sparguri”, ba pe unul l-am tradus și în „sparga” engleză...
Limba spargă a Ninei Cassian: O incursiune în ludic și experimental
Limba spargă, inventată de poeta Nina Cassian, este o limbă artificială fascinantă care stârnește curiozitatea și provoacă imaginația cititorului. Îmbinând elemente din limba română cu neologisme născocite, Cassian creează un univers lingvistic unic, plin de jocuri de cuvinte și sensuri ascunse.
Nina Cassian a dat naștere unui experiment lingvistic unic: limba spargă. Această limbă inventată, prezentă în volumul Lotopoeme (1972), se remarcă prin jocul său cu sonoritatea și structura limbii române, creând un univers ludic și enigmatic.
Caracteristici:
Vocabular: O parte din substantive, verbe și adjective sunt înlocuite cu cuvinte inventate de poetă, adesea prin combinarea rădăcinilor românești sau prin folosirea onomatopeelor.
Limba spargă se bazează pe rădăcini și sufixe românești, dar combinate în moduri neconvenționale. Neologismele create de Cassian imită gramatica românească, dar au sensuri obscure, descifrabile doar prin context.
Gramatică: Structura gramaticală rămâne în mare parte fidelă limbii române, cu mici abateri ce accentuează ludicul.
Flexiune neregulată a verbelor: "eu zburdalnicesc", "tu zburdalnicești"
Neologisme gramaticale: "spargărește", "zburdalnicime"
Stil: Poezia în limba spargă se remarcă prin ironie, sarcasm, dar și prin lirism și sensibilitate. Stil preponderent udic, ironic, satiric, folosirea frecventă a onomatopeelor și a jocurilor de cuvinte
Exemple:
Substantive: "spargă" (limbă), "zgomot" (timp), "zburdalnic" (copil), "bulbuc", "zgriblă", "turlună"
Verbe: "a spărgă" (a vorbi), "a zburdalnici" (a se juca), "a zgomoti" (a face gălăgie), "a zburda", "a hăuli", "a sclipăi"
Adjective: "spargător" (lingvistic), "zburdalnic" (vesel), "zgomotos" (gălăgios), "strălucitor", "zglobiu", "năstrușnic"
Neologisme inventate: "zburdalnic", "spargalnice", "vârtejul"
Cuvinte românești cu sensuri modificate: "a zburdalnici" = a se juca
Deformări fonetice: "șchiopătar", "țipăcios"
Experiment artistic: Limba spargă permite poetei să exploreze noi modalități de exprimare și să experimenteze cu sonoritatea și ritmul versurilor.
Critică socială: Sub masca ludicului, Cassian satirizează anumite aspecte ale societății, expunând ipocrizia, lipsa de comunicare și alienarea. Cassian o folosește pentru a critica aspecte ale societății comuniste din perioada respectivă:
- Satirizarea unor aspecte ale societății comuniste
- Exprimarea dezamăgirii și a alienării
- Evadare din realitate:
- Crearea unui univers imaginar ludic
Eliberare de constrângeri: Limba inventată oferă poetei libertatea de a se exprima fără a fi limitată de regulile gramaticale și lexicale convenționale.
Limba spargă produce o serie de efecte:
Comic: Utilizarea neologismelor neașteptate provoacă un efect comic, adesea satiric.
Muzicalitate: Sonoritatea cuvintelor inventate creează o muzicalitate specifică, similară cu poezia dadaistă.
Mister: Sensul ascuns al cuvintelor generează un mister, invitând cititorul la descifrare.
Experiment estetic: Limba spargă reprezintă o explorare a posibilităților expresive ale limbajului.
Joc intelectual: Cassian provoacă cititorul la un joc de descifrare a sensurilor ascunse.
Concluzie:
Limba spargă a Ninei Cassian este o contribuție originală la literatura română, un exercițiu de imaginație și creativitate care ne invită la o lectură atentă și la o reflecție asupra rolului limbajului în artă și societate.
Limba spargă a Ninei Cassian îmbină ludicul cu critica socială și experimentul estetic. Prin această limbă inventată, Cassian demonstrează forța și flexibilitatea limbajului poetic.
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
Versuri în limba spargă – de Nina Cassian (1)
RăspundețiȘtergereImprecaţie
Te-mboridez, guruvă şi stelpică norangă.
Te-mboridez să-ţi calpeni introstul şi să-ţi gui
multembilara voşcă pe-o crepitură pangă
şi să-ţi jumizi firiga lâng-un hisar mârzui.
Te-mboridez, cu zarga veglină şi alteră,
să-ntràuri eligenţa unui letusc aţod
pe care tentezina humblidelor ţiferă
şi plenturează istra în care hurge Dod.
Bocet
Areu, areu,
lortul mai mild, mai setău.
Alna mai hagără-n laie,
veltul mai lil se-mbilaie.
Areu, areu,
cine a fost maniteu?
Cine a runs colibețe
lîngă dovelnice nețe?
Stramă acustrul corund.
Veltul mai liluie rund.
Areu, areu,
lortul nu mai e setău.
Sonet
Au înmorit drumatice miloave
sub rocul catinat de nituraşi.
Atâţia venizei de bori mărgaşi…
Atâtea alne strămătând, estrave…
Nicicând gulniul arfic, bunuraşi,
n-a tofărit atâtea nerucoave.
Era, pe când cu veli şi alibave,
cozimiream pe-o şaită de gopaşi.
Dar azi mai turmărie-mi pare stena
cu care golful feric m-a clăuns
şi zura-i nedă, mult elenteena…
Doar vit şi astrichie-n telehuns.
Îmi zurnuie, sub noafe, melidena
Şi linful zurnuie, răuns, prăuns…
Versuri în limba spargă – de Nina Cassian (2)
RăspundețiȘtergereBaladă
Gorsul îşi astrige dagul,
neurcit, nemirunit.
Jos, sub magăre,-i vereagul
surf pe care l-a ţonit.
S-a plevins cu spină ţargă
din căţie şi vlara.
Vâricând pe Chilnic Margă,
chilnicul arlise: „Gra !”
Făligată-i craia vendă.
Făligată foarte mult.
Lane, lane, gors de bendă,
unde ţi-e corinul ult?
Rondel
Tot mitigând, cărbosul fic
Se rumestise cu brezină.
De-atâta şampă arbazină.
Plăvea în grabă şi ţârchic.
S-ar fi crâmbat, dar nu cu blină.
Neînstrufat şi cam sugic,
Tot mitigând, cărbosul fic
Se rumestise cu brezină.
În fine, zborul de vremină
Printre volinci şi poroşic,
Se-morbobozase în ceplină
Şi hurbălea ca un sfiric
Tot mitigând, cărbosul fic
Oraţie
Custuliţă, custă naţă,
voitan de sâmbinică, sâmbineaţă,
felitul Cinere,
fetelite să-i fie trinele,
de sâmbineaţă s-a goitat,
arva şi-a turnutat,
suză nouă a cârmotat,
cu flaniţă s-a zitat.
Mare zercă au licurat
două sute de beliferi,
o sută de belifori
din cei mai belifari,
numai nepoţi de ghiulari.
Şi-n păsărit de joare,
au zâmbat cu toţii la chiultunoare
şi am chiultunat în sus
până la filifus,
până ce laii s-au drugit
şi coroavele s-au prefărit.
Şi chiar felitul Cinere,
fetelite să-i fie trinele,
s-a ochelit pe-un dal,
pe-un dal Logodal,
şi noi cu toţii,
maraoţii,
cu ferinda, gorinda,
cu ferioana, goriana,
zicem mulţi ani să trăiască
Bion şi Bioana!