”De-aș fi tacâm” - parodie după ”De-aș fi salcâm” de Camelia Ardelean
De-aș fi salcâm... De-aș fi tacâm
de Camelia Ardelean de Nelu Preda
De-aș fi salcâm, mi-aș scutura parfumul De-aș fi tacâm, eu aș păstra parfumul
Pe nopți albastre sau pe dimineți, De tort festiv în calde dimineți,
Cu tâmpla verde, aș aține drumul În viața mea nu aș vedea ce-i drumul,
Pavat cu vise, unei alte vieți. Pe masă , sau sertar aș sta lungi vieți.
De-aș fi salcâm, mi-aș răsuci coroana, De-aș fi tacâm, eu aș purta coroana -
Să prind în ramuri noul răsărit, Sunt de neînlocuit, și-n răsărit,
Tulpina rece-ar întrerupe goana Când vin la masă și se-ntrec cu goana,
De clipe cu destin nefericit. Mesenii nu știu că-s nefericit.
Mi-aș înălța spre aștri rugăciunea, Își spun întâi în tihnă rugăciunea,
Cu veșnicia-n ploi drept legământ, Căci cu mâncarea au sfânt legământ,
În epopeea sorții, pasiunea Se pare că a-ngurgita e pasiunea
Mi-ar fi oceanu-n care mă avânt. Pe care-o practică cu mult avânt.
Aș mângâia pe glezne curcubeul Am străluciri precum e curcubeul,
Și aș transcende mistice chemări, Util răspund mereu prompt la chemări,
Mi-aș îmbrăca în nestemate eul, Nu am nimic să-mi stimuleze eul,
Sub frunze noi aș ține resemnări. Modest, am doar sclipiri și resemnări.
De-aș fi salcâm, mi-ar plânge rădăcina, De-aș fi tacâm, gusta-voi rădăcina,
Prin stropi de lut, durerea m-ar uita, De hrean picant și nu o voi uita,
Zăpezi târzii ar îneca haina De o mănânci, îți tremură și haina
Tristețe-n doi sub plapuma de nea. Chiar de-i ascunsă-n plapuma de nea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu